Situație inedită la Iași după ce un șofer de la CTP Iași a fost condamnat la închisoare. Acesta a fost nevoit să frâneze brusc și să oprească autovehiculul pentru a acorda prioritate de trecere unui pieton care a apărut dintre mașinile parcate.
Ioan Astăcioaei, un șofer de la CTP Iași, a ajuns să fie condamnat la închisoare după ce o pasageră din autobuzul pe care îl conducea a căzut.
„La data de 01.10.2024, în jurul orei 11:30, în timp ce conducea autobuzul cu nr. de înmatriculare pe bulevardul Dacia, la trecerea pentru pietoni din dreptul refugiului stației C.T.P. Columnei, fiind mașini parcate pe partea dreaptă, a fost nevoit să frâneze brusc și să oprească autovehiculul pentru a acorda prioritate de trecere unui pieton care a apărut în față dintre mașinile parcate. A precizat că a auzit un zgomot din autobuz, că ar fi căzut ceva, dar nu a văzut nimic efectiv. A continuat deplasarea vreo 20 de metri pentru a opri în următoarea stație. Când a ajuns în respectiva stație, s-ar fi ridicat de pe scaun și ar fi întrebat dacă a pățit cineva ceva, fără a primi vreun răspuns. A mai arătat că a fost instruit în mai multe ocazii cum să procedeze în astfel de situații”, se arată în rechizitoriu.
Un șofer de la CTP Iași a fost condamnat la închisoare
Șoferul nu a fost sincer la audieri, dar mai apoi a recunoscut totul.
„Cele declarate de inculpat, cu ocazia audierii în calitate de suspect parțial, nu se coroborează cu imaginile audio-video surprinse de camerele de supraveghere din interiorul autobuzului. După momentul căderii, numita a reclamat destul de vocal faptul că s-a lovit la coloană și a fost ajutată de alți pasageri să se ridice, iar reacția inculpatului, care a întrebat-o dacă s-a lovit și i-a și reproșat că nu s-a ținut de ceva ca să nu cadă, relevă faptul că inculpatul a perceput că cineva s-a lovit în interior. În fața instanței, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a solicitat ca judecarea cauzei să se realizeze în procedură simplificată”, se mai arată în rechizitoriu.
Trebuie să presteze muncă în folosul comunității
Zilele trecute, șoferul a fost condamnat la închisoare.
„Condamnă pe inculpatul Astăcioaei Ioan, la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia. În baza disp. art. 91 alin. (1) Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 (doi) ani pentru inculpatul Astăcioaei Ioan, conform disp. art. 92 alin. (1) Cod penal, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza disp. art. 93 alin. (1) Cod penal, obligă pe inculpatul Astăcioaei Ioan ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. În baza disp. art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal, impune inculpatului Astăcioaei Ioan să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Iași sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. În temeiul art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Astăcioaei Ioan va presta muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Comunei Belcești, jud. Iași, sau în cadrul unei instituții aflate în subordinea Consiliului Local Belcești, jud. Iași, pe o perioadă de 60 de zile”, au stabilit judecătorii de la Judecătoria Iași.
Iată că un șofer de la CTP Iași a fost condamnat la închisoare după ce o pasageră s-a accidentat.
Accidentul nu a fost, în realitate, nici „neobișnuit”, nici spectaculos. A fost exact genul de situație care, în Codul penal, intră direct sub incidența art. 338: un accident cu victimă, perceput de conducătorul vehiculului, urmat de plecarea de la fața locului fără încuviințarea Poliției. Totul începe cu o frânare bruscă, reflexă, la aproximativ 46 km/h, pentru a evita un pieton ivit dintre mașinile parcate. Manevra, departe de a fi un act de neatenție, era singura reacție logică într-un trafic haotic. Dar în spatele șoferului, o pasageră care nu se ținea de barele de susținere se dezechilibrează, cade și suferă leziuni serioase, de 35–40 de zile de îngrijiri medicale. Accidentul există, victima există, iar șoferul percepe momentul: o aude, o vede, o întreabă dacă s-a lovit, îi reproșează că nu s-a ținut și îi spune să cheme ambulanța.
În acel moment, din punct de vedere juridic, cercul se închide. Șoferul știe că are victimă în vehicul, dar își continuă deplasarea. Nu anunță Poliția, nu așteaptă, nu cere încuviințare. Așa se activează automat art. 338 Cod Penal, indiferent de contextul frânării sau de culpa pasagerei. Instanța nu judecă „cine a greșit la cădere”, ci doar plecarea de la locul accidentului. Culpa concurentă – șoferul pentru anticiparea trecerii de pietoni, pasagera pentru neasigurare – rămâne decor, utilă doar pentru titlurile din presă. În spațiul public se vinde povestea „șoferului condamnat pentru că a frânat ca să nu calce un pieton”, dar în dosar condamnarea privește exclusiv părăsirea locului accidentului.
Apoi intervine minciuna inițială. Șoferul declară că „nu a văzut nimic”, că „a auzit doar un zgomot”, că „nu a știut că cineva s-a lovit”. Imaginile audio‑video îl contrazic fără milă. Dialogul cu pasagera, reacțiile lui, reproșurile – toate sunt surprinse clar. Credibilitatea apărării se prăbușește, iar instanța nu mai are răbdare pentru nuanțe. De aici, drumul spre recunoaștere și procedură simplificată devine inevitabil. Sentința finală – 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare, 2 ani supraveghere, program de reintegrare și 60 de zile de muncă în folosul comunității – reflectă exact această combinație: culpă, percepție a accidentului, plecare de la locul faptei și recunoaștere.
În fundal, CTP Iași își joacă rolul obișnuit. Pe hârtie, șoferul este „instruit în mai multe ocazii” cum să procedeze în astfel de situații. În realitate, instructajul este un ritual birocratic: tabele semnate, ore de pregătire profesională bifate, conținut absent. Sistemul nu construiește reflexe, nu oferă suport, nu creează o cultură de prevenție. Șoferul rămâne singur, cu presiunea traseului, cu frica de sancțiuni interne și cu realitatea unui trafic imprevizibil. Când apare un incident, instituția se spală pe mâini: „a fost instruit, știa ce are de făcut”. Responsabilitatea se mută integral pe individ, deși mecanismul organizațional funcționează pe aparențe, nu pe practică.
Într-un oraș în care furtul de motorină de sute de mii de litri produce doar control judiciar și discuții sterile, un șofer care frânează ca să nu calce un pieton, dar gestionează prost momentul de după accident, devine exemplu de „părăsire a locului accidentului” și de „reintegrare socială”. Pe hârtie, totul e impecabil. În autobuz, realitatea e cu totul alta.
Comentariu scris cu A.I.
😵💫
Felicitări, ați câștigat premiul 1 la scris comentarii. Vă rugăm să veniți cu certificatul de naștere al bunicilor că să să ridicați marele premiu: o eugenie mușegăită,pe juma’ mușcată( s.a aplicat reținerea la sursă/ impozitul pe jocuri,premii,chestii,alea,alea)😁😋
La ora 3:24 a.m. te-ai trezit să faci un pișhu și ai cerut Chat agbt să-ti scrie ceva, cat timp te ștergeai la cuculetzzu ăla mic…rușinică. Screme-te și scoate un comentariu scris de tine,agramat așa cum scrii de obicei…e de preferat! Nu mai posta comentarii făcute cu A.I…e de pork!
SUCCESURI ;))
este o ea
Inca o tampenie savarsita de justitia romana. Alternativa era sa loveasca pietonul.
alternativa o sa fie autobuzele si tramvaiele nu mai franeaza, se multiplica accidentele si comentacii o sa zica ca o fac intentionat
ne este inoculata ideea ca altcineva este responsabil pentru noi, ca altcineva trebuie sa ne pazeasca sa nu patim ceva. de parca am fi tampiti sau copii mici. de ce sa nu ne pazim noi? de ce sa nu avem noi insine grija de noi?
Ideea este sa te faca sa gandesti ca un asistat si astfel sa te determine sa faci tot ce iti cere protectorul.
Îmi pare RAU sa spun dar majoritatea șoferilor sunt nesimtiti. Am alergat cu nepotul de mana pe un frig năprasnic sa ajung în stație la Metro,șoferul se uită la mine fuma o țigară și ce să vezi când am ajuns aproape a aruncat țigară și a pornit autobuzul. Frumos gest! Mă uit și acum tot la fel de întâmplă, oare sunt defecte oglinzile de nu se uita ?
Si uite așa ne doare-n dos, nu respectăm reguli de bază, traversăm pe unde vrem, mergem pe stradă chiar daca e trotuarul liber alături, trecem prin spatele mașinilor care parchează, nu ne ținem de bară în autobuz că doar autobuzul merge lin pe șine, iar șoferii plătesc! Și apoi cerem bani și daune morale să ne îmbogățim din asta!
Frumos , sa invete sa franeze incet toti soferii de acum in colo. Frana de motor?
Cu distanta de franare cum faci?