Inimă de „tată”! Și-a abandonat fiica nevăzătoare, diagnosticată cu cancer, pentru a bea împreună cu prietenii! Tânăra a trecut prin suferințe cumplite – FOTO, VIDEO

O tânără din Iași a fost condamnată prin naștere la suferință. S-a născut aproape oarbă, iar mai târziu a descoperit că are tumoră cerebrală. La scurt timp după operație, mama ei a murit, lăsând-o pe aceasta în grija tatălui alcoolic. De câțiva ani, viața ei s-a schimbat drastic. Ce face tânăra care nu vede și a fost diagnosticată cu multiple tumori?

La 35 de ani, o tânără ieșeancă trăiește clipe de coșmar care par a nu se mai termina. De la vârsta de trei ani a fost diagnosticată cu probleme grave de vedere. La scurt timp, mama ei a decedat și a rămas în grija tatălui vitreg care a neglijat-o fără milă. Imediat după decesul mamei a primit cumplita veste că are o tumoră cerebrală. După ce i s-a extirpat tumora și a crezut că a scăpat, a fost diagnosticată cu cancer la sân. Astăzi, femeia vede doar într-un procent de zece la sută, nu mai are un sân și trăiește într-un centru de asistență medico-socială. Nu are frați sau surori, are doar o mătușă și un unchi, care, din cauza bătrâneții, nu o pot vizita.

RomaniaTV

Bombă în showbiz! Botezatu și-a făcut iubită cu 40 de ani mai mică decât el. Nicolle e model și are 18 ani: Am educat-o bine

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

De la 30 de ani, închisă într-un centru

Alinuța Petrea este la vârsta la care femeile își întemeiază o familie și se stabilesc din punct de vedere profesional. Aceasta însă, de patru ani de zile, este internată la Centrul de Asistență Medico-Socială din Bivolari. Nu a fost alegerea ei, ci a rudelor sale, care, din cauza bătrâneții, nu au putut să o îngrijească. Alinuța are o vedere deficitară din cauza căreia nu se poate descurca fără ajutor.

„Am ajuns aici pentru că mătușa mea a insistat să intru într-un centru în care cineva va putea avea grijă de mine. Stau aici de patru ani și cred că voi mai sta multă vreme. Nu am pe nimeni. Tatăl meu adevărat și cel vitreg au dat în patima băuturii și nu se mai înțelege nimeni cu ei. Am fost nevoită să fug de acasă pentru a scăpa de traiul de acasă”, povestește Alinuța.

„A fost o copilărie îngrozitoare”

De la vârsta de doi ani, părinții Alinuței s-au despărțit, din cauza consumului excesiv de alcool al tatălui. Mama acesteia nu a mai putut suporta violența și mediul defectuos în care creștea fiica ei și a luat decizia de a se despărți de soțul său. În speranța că va găsi un tată pentru fiica sa, aceasta a mai adus un bărbat în casă, un bărbat care se lupta cu aceleași vicii.

„Am trăit o viață chinuită și eu, și mama. Tatăl vitreg bea toată ziua și aducea bărbați în casă cu care împărțea băutura. A fost o copilărie îngrozitoare. Îmi amintesc cum trebuia să fug de acasă pentru a scăpa de scandalul pe care îl făcea tatăl vitreg din cauza băuturii. Acesta nu a fost singurul necaz. La vârsta de trei ani, mama a sesizat că-mi fuge ochiul stâng. Am fost diagnosticată atunci cu atrofiere de nerv optic. La 14 ani am fost operată la ochi, iar la 16 ani am descoperit că am o tumoră cerebrală și m-am operat din nou. Starea mea era din ce în ce mai gravă”, povestește tânăra.

Calvar greu de descris după moartea mamei

Nu multă vreme după ce a fost operată, mama Alinuței a decedat subit, fiind diagnosticată cu pancreatită, și a lăsat în urma ei un suflet ce avea să fie din ce în ce mai chinuit. Tânăra povestește că după moartea mamei ei a început cel mai negru calvar de până atunci. Rămasă în grija tatălui vitreg, aceasta a fost mai neglijată ca niciodată. Acum nu mai avea umărul mamei sale pe care mai putea plânge, acum era singură.

„Îmi amintesc că după ce a murit mama, tatăl vitreg nu a avut nicio suferință. Consuma alcool în fiecare zi și aducea în casa noastră toți bărbații din sat. Beau de dimineață până seara, iar eu nu puteam nici măcar să ies din camera mea. Mă simțeam rău și nu mă întreba nimeni nimic. Nu vedeam, mă dureau toate și nu aveam pe nimeni lângă mine”, adaugă Alinuța.

„Aici e a doua mea casă”

După câțiva ani de trăit într-un mediu care o distrugea lent, dar sigur, tânăra a fugit la rudele sale, unchiul și mătușa ei. Aceștia, fiind în vârstă, nu s-au putut ocupa de îngrijirea tinerei damnate prin naștere la suferință, așa că au făcut tot posibilul să îi caute un centru în care cineva o va putea îngriji. Au depus un dosar la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC), iar reprezentanții instituției au încadrat-o în centrul mai sus menționat.

„Eu am fost născută și crescută în satul Borșa din comuna Vlădeni. Am venit aici la Bivolari și simt că e ca a doua mea casă. Nu am curajul să mă gândesc la un viitor, să mă gândesc ce voi face mai departe. Pentru o femeie de 35 de ani, să nu poată face nimic cu viața ei din cauza condiției medicale este îngrozitor. Aici am noroc că avem diverse activități care mă distrag de la gândurile negre. Activitatea mea preferată este să fac origammi. Sper ca Dumnezeu să mă țină în putere”, încheie Alinuța.

Cât va mai putea sta Alinuța la centru?

Medicii de la Centrul de Asistență Medico-Socială din Bivolari spun că starea de sănătate a tinerei este iremediabilă. Aceasta nu poate vedea aproape deloc și se descurcă doar cu ajutorul îngrijitorilor. Este dependentă de susținerea altei persoane, astfel încât va trebui să mai stea la centru multă vreme.

„Centrul pe care îl coordonez susține persoanele aflate în dificultate, persoane care provin din familii dezorganizate. Din 60 de locuri disponibile, toate sunt în acest moment ocupate. Gradul de ocupabilitate este de 100 la sută pentru că mulți dintre cei internați aici sunt imobilizați la pat și nu au putut fi reîncadrați în familii. Asemănător este și cazul Alinuței. S-a încercat reintegrarea în familie, dar, din păcate, unchii săi sunt prea în vârstă pentru a-și putea asuma grija față de aceasta. Afecțiunile tinerei sunt multiple și, din această cauză, necesită o atenție sporită și un ajutor de nădejde. De aici nu o dă nimeni afară”, spune directorul centrului, Petru Briscaru.