INSP confirmă: hantavirusul apare ocazional în România și se transmite de la rozătoare prin inhalare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Autoritățile din domeniul cercetării medicale avertizează că hantavirusul, deși este depistat doar ocazional în România, rămâne un agent patogen insuficient studiat și monitorizat, ceea ce poate ascunde un risc mai mare decât sugerează statisticile actuale.

Potrivit Autorității Naționale pentru Cercetare, citată de Mediafax, în țară sunt raportate anual doar câteva cazuri de infecție cu acest virus. Totuși, specialiștii atrag atenția că frecvența redusă a diagnosticării nu înseamnă neapărat și o realitate epidemiologică lipsită de pericol, ci mai degrabă o capacitate limitată de identificare și documentare a cazurilor.

Datele Institutului Național de Sănătate Publică confirmă caracterul sporadic al infecțiilor, însă tocmai această raritate face ca virusul să fie mai greu de urmărit în practica medicală obișnuită, crescând riscul ca unele cazuri să rămână nediagnosticate sau încadrate greșit.

21:40

FOTO Alerte sanitare majore în Europa. Hantavirus și norovirus în centrul atenției, după numărul de cazuri apărute

21:40, 12 May 2026

FOTO Alertă pe nava de croazieră Hondius. 11 cazuri confirmate de hantavirus, inclusiv trei decese

INSP confirmă cazuri de hantavirus în România

Deși nu este considerat un virus frecvent, hantavirusul este încadrat de cercetători în categoria agenților patogeni emergenți, care necesită o atenție științifică sporită. Specialiștii subliniază că este nevoie de o infrastructură de diagnostic mai bine dezvoltată și de o colaborare mai strânsă între institutele de cercetare și mediul universitar pentru a înțelege mai bine modul de răspândire și evoluția acestui virus.

Instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, alături de universități de profil, derulează deja studii în acest sens, însă experții consideră că este necesară extinderea programelor interdisciplinare și corelarea mai eficientă a datelor epidemiologice.

Avertismentele vin pe fondul unor informații internaționale recente, după ce trei persoane au murit la bordul unei nave de croazieră din Atlantic, decese asociate infecției cu hantavirus, ceea ce a readus în atenție riscurile acestui agent patogen.

Autoritatea Națională pentru Cercetare pune reapariția și posibila extindere a unor astfel de virusuri pe seama unor factori globali precum schimbările climatice, creșterea mobilității populației și modificările relației dintre oameni și mediul natural. În aceste condiții, virusuri considerate anterior rare pot reveni în atenția medicală.

Virusul se transmite prin particule de la rozătoare

Hantavirusul este un grup de virusuri purtate în principal de rozătoare și transmis la oameni, cel mai frecvent prin inhalarea particulelor contaminate provenite din excrementele sau urina uscată ale acestora. Organizația Mondială a Sănătății confirmă că această cale de transmitere este principala sursă de infectare.

Infecția poate evolua în forme severe și este asociată cu două sindroame majore. Prima este sindromul pulmonar hantavirus, care debutează cu simptome asemănătoare unei gripe (febră, oboseală și dureri musculare) dar poate progresa rapid către dificultăți respiratorii grave. În astfel de cazuri, rata mortalității poate ajunge la aproximativ 38%, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.

A doua formă, febra hemoragică cu sindrom renal, afectează în principal rinichii și poate duce la complicații severe precum hemoragii interne, scăderea tensiunii arteriale și insuficiență renală acută.

În prezent, nu există un tratament specific care să vizeze direct virusul. Medicii se concentrează pe îngrijirea de susținere a pacienților, care poate include oxigenoterapie, ventilație mecanică, administrarea de antivirale și, în cazurile critice, dializă.

În formele severe, pacienții necesită internare în secțiile de terapie intensivă, unde pot ajunge chiar la intubare pentru menținerea funcțiilor vitale.