Întocmirea unui pomelnic este o practică pe care toți credincioșii care participă la Sfânta Liturghie trebuie să o facă. Când vin la biserică, mulţi oameni aduc la sfântul altar, ca o obişnuinţă, un pomelnic, unde scriu atât numele lor, cât şi pe ale celor pe care îi poartă în gând, rude, prieteni, cunoscuţi.
Prin pomenire, adică prin rostirea în cadrul unei rugăciuni către Dumnezeu a numelui propriu sau al altor persoane, se dorește împărtășirea harului și atragerea milostivirii lui Dumnezeu pentru cei pomeniți. Când persoana pomenită nu este prezentă fizic la locul pomenirii, prin rostirea numelui ei, se crede că harul și mila lui Dumnezeu se revarsă indiferent de locul unde se află ea la acel moment.
Întocmirea unui pomelnic, cum se scrie corect
Prezența la Sfânta Liturghie este obligatorie pentru orice creștin. Iar în cadrul slujbelor bisericești este de datoria celor prezenți să-i pomenească pe cei trecuți la cele veșnice. Și să se roage pentru sănătatea și binele celor aflați încă în viață. Așa se face că orice credincios duce la biserică un pomelnic sau un acatist pentru vii măcar o dată în viață.
Prin pomelnic se înțelege lista cu numele celor adormiți. Sau ale persoanelor vii pe care le dorim a fi pomenite în cardul Liturghiei. La Sfânta Liturghie se pomenesc atât viii, cât şi cei adormiţi. Motiv pentru care se duc două liste de pomelnic, una dedicată viilor, una morților. Atunci când se oficiază Sfântul Maslu se aduce pomelnic numai cu vii, la fel ca și la slujba Acatistului.
Potrivit tradiției bisericești, lista de nume trecute în pomelnic trebuie să înceapă cu preotul care te-a botezat, cu cel care te-a cununat, urmate de duhovnicul familiei, nașii de botez, nașii de cununie, bunicii, părinții, frații și surorile, socrii, cumnații, persoana care se roagă, soțul sau soția și copiii, finii de cununie, finii de botez, mătușe, unchi, verișori, prieteni, oameni dragi.
Această ordine se respectă și în cazul pomelnicelor pentru morți, la final putând fi trecute și numele persoanelor pe care nu mai are cine să le pomenească. La liturghie, parastas sau acatist se scriu două pomelnice separate, unul pentru vii și altul pentru morți. Un bun creștin se va ruga pentru toată lumea, pentru mântuirea oricărui păcătos, chiar și pentru cei stigmatizați de societate, indiferent dacă îl simpatizează sau nu.
Ce nu trebuie trecut
În pomelnic nu trebuie trecute persoanele care au refuzat sau refuză în timpul vieții contactul cu divinitatea, cei care L-au refuzat pe Dumnezeu, cei care au ales să-și pună singuri capăt zilelor, căci sinuciderea este considerată a douăsprezecea și cea mai înaltă treaptă a păcatului.
Nu vor fi trecuți în pomelnic nici copiii morți nebotezați sau pruncii avortați. Cu toate acestea poți să rostești o rugăciune către Sf. Efrem, aceasta face minuni pentru cei mici. Nu este bine să fie trecute în pomelnic persoanele care se ocupă cu vrăjitoria, ghicitul, descântecul, care fac parte din secte religioase, care au dispărut însă nu există certitudinea că sunt și decedate.
Este mare păcat să încerci să scrijelești sau să-ți scrii numele pe toacă, pe limba clopotului bisericesc sau pe alte obiecte de cult, cu ideea că ți se împlinesc dorințe. Aceste practici sunt oculte, care nu au nimic creștinesc în ele. Prin urmare, aceștia sunt pașii pentru întocmirea unui pomelnic.
Sfântul Stelian este protectorul copiilor. Icoana sa îl reprezintă ținând în brațe un bebeluș înfășat.