Investigațiile decontate pentru bolnavii cronici au scăzut cu 47%, avertizează organizațiile de pacienți. Statul decide că oamenii pot suferi în rate

Investigațiile medicale de monitorizare decontate pentru pacienții cronici au scăzut cu aproximativ 47% într-o singură lună, susțin reprezentanții mai multor organizații de pacienți, care cer intervenția urgentă a Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Potrivit acestora, blocajele au apărut după modificările legislative intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, care prevăd că pacienții care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3–M8 pot efectua o singură investigație de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an, decontată de sistem.

Reprezentanții organizațiilor spun că această limitare a afectat direct accesul pacienților cronici la investigații esențiale.

„În practică, această limitare a afectat direct accesul la investigații esențiale pentru pacienții cronici. Primele efecte sunt deja vizibile. Potrivit datelor colectate de la furnizorii de servicii paraclinice de radiologie și imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigațiilor de tip Monitor M3–M8 a scăzut cu aproximativ 47% față de media trimestrului IV din 2025”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților.

Scăderile sunt semnificative și în cazul unor patologii care necesită monitorizare constantă. Astfel, investigațiile au scăzut cu 58% pentru bolile cardiovasculare, 46% pentru bolile neurologice și 45% pentru bolile cerebrovasculare.

Eduard Pletea, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, avertizează că întârzierea investigațiilor poate avea consecințe grave, mai ales în cazul bolilor precum scleroza multiplă.

„În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește”, a declarat acesta.

Potrivit lui Eduard Pletea, mulți dintre pacienți sunt persoane tinere, aflate la începutul vieții profesionale și familiale.

„Vorbim despre oameni între 20 și 40 de ani, activi profesional și familial, pentru care accesul rapid la investigații poate face diferența dintre autonomie și dizabilitate”, a subliniat el.

Organizațiile de pacienți mai atrag atenția că nici Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu le permite furnizorilor să verifice dacă un pacient a beneficiat deja de investigații în anul respectiv, ceea ce complică și mai mult accesul la servicii medicale.