Actualitate

Ion Cristoiu: „O nerozie antidemocratică și antieuropeană – controversa națională privind fraudarea alegerilor“

Publicat: 02 oct. 2020

Jurnalistul Ion Cristoiu scrie pe blogul său că este o „nerozie antidemocratică și antieuropeană controversa națională privind fraudarea alegerilor“.

„Au trecut, așadar, de la ziua alegerilor cinci zile.

Într-o țară normală, în aceste cinci zile s-ar fi discutat rezultatele alegerilor. Nu pro și contra, nu Sîc, am cîștigat, v-am tras-o!, cum se întîmplă în dialogul dintre galerii după un meci important. S-ar fi discutat despre tendințele care se desprind din rezultate, despre mutațiile care au avut loc la nivelul electoratului, despre unde și cum au greșit învinșii și unde și cum au performat învingătorii, despre ce ne spun localele despre parlamentare, despre cît au reușit partidele să-și atingă obiectivele.

Dezbaterile din spațiul public ar fi fost de mai mult decît utile primarilor noi aleși, politicienilor, partidelor, și nu în ultimul rînd cetățenilor.

Pentru cei interesați de aceste dezbateri localele ar fi apărut ca expresia puterii întruchipate de vot.

Concluziile dezbaterilor ar fi contribuit la sporirea conștiinței cetățenești.

Despre ce se discută de cinci zile încoace?

Despre fraudarea alegerilor locale!

Așa cum am mai scris, tema fraudării părea că se micșorase în România ultimilor ani, dacă nu chiar dispăruse. Nimeni nu-și imagina că ea va izbucni cu atîta putere după alegerile locale. Principalul responsabil pentru această anomalie a vieții noastre politice e Guvernul României. Guvernul unei țări e responsabil în cazul alegerilor nu numai de asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea votului, dar și de asigurarea condițiilor legale pentru asigurarea corectitudinii votului.

La ora actuală criza pare a nu avea sfîrșit.

Și asta pentru că înșiși candidații PNL, candidații Guvernului care a organizat alegerile cer renumărarea voturilor pe motiv c-au fost fraudați. Fraudați de Opoziție! Să-ți faci cruce, nu alta! Cum să fraudeze Opoziția alegerile cînd în mîna Guvernului e Poliția, Jandarmeria, Serviciile secrete, prefecții, altfel spus toate instituțiile care răspund de organizarea alegerilor și mai ales de corectitudinea lor.

Concentrarea pe fraudarea alegerilor are un impact negativ asupra democrației românești nu numai prin sugrumarea oricărei dezbateri despre rezultatele alegerilor, dar și prin sporirea neîncrederii cetățenilor în votul liber exprimat, în puterea întruchipată de ștampila pusă de ei pe un nume de candidat sau de partid, pe democrație. Victoria unor tineri necunoscuți, abia intrați în politică, împotriva unor politicieni hîrșiți, împotriva presei miluite, împotriva puterii baronilor locali putea fi oricînd evidențiată ca dovada puterii votului, ca un semnal pentru tineri, pentru cei care stau deoparte de politică, văzută de ei ca murdară, că poți face politică și fără să-i imiți pe politruci. Pentru asta ar fi fost nevoie de o atmosferă optimistă, de teza unor alegeri corecte, de dezbateri care să sublinieze că politica nu e totdeauna murdară. Într-o asemenea atmosferă ar fi putut fi prezentate cetățenilor învingătorii tineri, și nu numai ei, dar și primarii în exercițiu care au fost realeși cu scoruri uriașe (Deși PSD-ist, și deși la al doilea mandat, Constantin Toma la Buzău a cîștigat cu peste 78%!). Pentru toți primarii ar fi fost o lecție importantă:

Dacă ai realizări, dacă ai fost primar și nu politician, atunci indiferent din ce partid faci parte cîștigi la scor un nou mandat.

Această atmosferă a lipsit.

Și descoperind cu stupoare că se discută din nou despre fraudare, că Scandalul de la sectorul unu din București se lungește și se amplifică de la o zi la alta, că BEC întîrzie să încheie rezultatele alegerilor, că nimeni nu are autoritatea de a rezolva conflictele, tinerii, cei neîncrezători în politică, sceptici cînd vine vorba de puterea votului, cei care refuză să se implice în politică susținînd că e murdară, își vor pierde entuziasmul care i-a împins să meargă la urne și să voteze oamenii noi, ca să nu mai spun că vor rămîne mai departe sceptici în privința politicii.

La această stare de spirit a contribuit și un spectacol care se repetă de 30 de ani la alegerile zise și democratice:

Plîngerile partidelor, ale candidaților pe parcursul zilei de vot despre încălcarea legislației electorale de către contracandidați. Realitatea acestor plângeri stă mai întîi într-un truc electoral. Competitorii se plîng public sau penal din motive strict electorale. Ei știu că nici un gest din ziua votului nu poate răsturna o tendință. Poate aduce doar cîteva voturi în plus. Nu poate aduce o victorie sau un eșec la nivel de surpriză. Cu toate acestea se plîng. Mai mult din rutina asumată de echipele de campanie, care vor să arate candidatului că merită banii primiți de la acesta, decît din credința că vor influența votul. Mult mai important realitatea acestor plîngeri se întemeiază pe o realitate:

În România, de 30 de ani, la alegeri nu se respectă legea, procedurile. Competitorii se plîng de încălcările de către adversari în timp cei ei, la rîndul lor, încalcă legea, procedurile.

Care sînt cele mai cunoscute încălcări ale legii? Pe primul loc se situează continuarea campaniei electorale în ziua votului. Militanți care fac propagandă electorală, deseori chiar în preajma secțiilor, candidați care dau semnale electorale gen Votați-mă pe mine! la televiziuni, în transmisie directă, cînd merg la urne, SMS-uri trimise alegătorilor ca să iasă din case, filmarea buletinului cu telefonul mobil, încăierări între participanții la vot.

Și anul acesta fenomenul s-a manifestat cu putere, deși au trecut 30 de ani de democrație, de alegeri, de pisare a cap a alegătorilor și a candidaților cu nevoia de a respecta procedurile.

Duminică, 27 septembrie 2020, la ora 15,30, Monica Dajboj, purtătoarea de cuvînt a MAI, a declarat într-o conferință de presă extraordinară:

„La nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne s-au primit 318 sesizări referitoare la posibile contravenții sau infracțiuni care au legătură cu procesul de vot, dar 119 nu s-au confirmat în urma primelor verificări. Cu privire la alte 111 sesizări se efectuează în continuare cercetări.”

Observați mai întîi manifestarea năravului numit al plîngerilor fără temei în realitate, al plîngerilor ca instrument electoral. Din 318 sesizări doar mai puțin de jumătate s-au confirmat. Totuși, aceste 118 confirmate trimit la realitatea care domnește de ani și ani în România:

Încălcarea procedurilor, a legii, a cutumelor.

O formă de încălcare o reprezintă mai nou continuarea campaniei electorale în ziua votului de către candidați. Profitînd de transmisia în direct la televiziuni a momentului cînd votează, aceștia se aventurează în declarații cu evident iz electoral. Un exemplu ne-a fost dat de cel de la care ne așteptam mai puțin:

De la candidatul PNL-USRPLUS, Nicușor Dan.

Cutuma cere ca un candidat cînd se prezintă la vot în ziua alegerilor ține un discurs în limitele corectitudinii politice. Mergeți la vot, și alegeți pe cel mai bun, Am votat pentru mai bine, Sper că votul va fi pentru cel mai bun! Nicușor Dan, care pretinde a întruchipa un altfel de a face politică, a ținut o conferință de presă în care și-a atacat contracandidatul. Pe parcursul zilei el a intervenit de mai multe ori în direct sau pe Facebook pentru a da semnale electorale. Nici Gabriela Firea n-a fost mai brează. Pe Facebook, e drept, nu în direct la tv, ea a scris un mesaj aluziv la acuzațiile aduse lui Nicușor Dan. În țară alți candidați au continuat campania pe rețelele sociale sau pe stradă, deși legea interzice asta. Diversitatea încălcării procedurilor e însemnată. De la sfătuirea alegătorilor cu cine să voteze pînă la mituirea alegătorilor.

De ne confruntăm de la un scrutin la altul cu aceste fapte de încălcare a procedurilor cărora li se adaugă altele, funambulești, de țară de inși abia coborîți din copac:

Încăierări în preajma secțiilor, dispariții de buletine, tentative de dublu vot.

Amplitudinea luată de tema Fraudării și încălcarea procedurilor la alegerile din 27 septembrie 2020 de semnalează că în materie de democrație regresăm nu progresăm“, scrie Ion Cristoiu pe blogul său.





Adauga un comentariu