Istoria tumultoasă a tezaurului Dacic al României! Presupusele blesteme ale aurului

Tezaurul Dacic al României este una dintre cele mai relevante dovezi ale capacității dacilor de a prelucra materiale prețioase. A avut o istorie tumultoasă de-a lungul anilor, existând și un presupus blestem al aurului.

Coiful de aur de la Coțofenești este cea mai importantă piesă care a fost furată din muzeul din Olanda. Coiful cântărește circa 770 de grame și este din aur pur. Această capodoperă ar fi fost făcut undeva în anul 400 înainte de Hristos.

Istoria tumultoasă a tezaurului Dacic al României

Tezaurul dacic a fost descoperit pe parcursul mai multor decenii, iar în unele cazuri chiar în ultimii ani, în urma săpăturilor arheologice sau întâmplător, prin descoperiri accidentale. Aceste tezaure sunt esențiale pentru înțelegerea culturii și organizării sociale a dacilor, dar și a relațiilor acestora cu alte civilizații ale vremii, cum ar fi grecii, tracii sau romanii.

Unul dintre cele mai importante tezaure este cel de la Sarmizegetusa, capitala regatului dac, care conține obiecte extrem de rafinate și sofisticate, precum brățări, coliere, tezaure de monede și piese de cult religios. Tezaurul de la Tismana sau cel de la Bucin sunt alte exemple celebre de tezaure dacice.

Un alt moment semnificativ în istoria tezaurului dacic a fost în timpul războaielor daco-romane (101-106 d.Hr.), când, după înfrângerea regatului dac sub conducerea regelui Decebal, mulți dintre acești tezauri au fost capturate de armatele romane. După cucerirea Daciei de către împăratul Traian, o mare parte din comorile daco-romane au fost transportate la Roma și expuse în cadrul celebrului Columna lui Traian, ca simbol al victoriei romane.

Cu toate acestea, multe dintre aceste comori au dispărut în mod misterios de-a lungul timpului, iar locurile exacte unde se află au rămas necunoscute până în zilele noastre.

În perioada modernă, unele dintre aceste tezaure au fost descoperite accidental și au fost fie vândute pe piața neagră, fie păstrate în muzee sau colecții private. De asemenea, se presupune că o parte dintre aceste comori ar putea fi ascunse în diverse locuri din Carpați, în peșteri sau în locuri izolate.

O poveste interesantă din perioada interbelică este cea a tezaurului descoperit de către un țăran din zona Orăștie, care a vândut o parte din obiectele găsite unui dealer de antichități, iar aceasta a dus la numeroase cercetări și anchete, care însă nu au dus la o recuperare completă.

Presupusul blestem al aurului

Legendele blestemului sunt strâns legate de evenimentele care au marcat istoria descoperirilor comorilor. Una dintre cele mai celebre povești se referă la tezaurele îngropate de daci, care ar fi fost ascunse de înfrângerea acestora în fața romanilor, ca o măsură de protecție a valorii lor.

Potrivit tradițiilor orale și unor relatări istorice, dacii ar fi crezut că aurul ar trebui protejat nu doar prin forță militară, ci și prin „magie” sau „vrăjitorie”, pentru a preveni ca el să ajungă în mâinile invadatorilor sau ale altora care nu meritau să-l aibă.

În momentul în care tezaurele dacice au fost descoperite sau recuperate (unele dintre ele chiar de către romani), s-au spus povești că cei care intră în posesia lor ar avea parte de ghinion sau de un destin tragic. De exemplu, în timpul celor două războaie daco-romane, după înfrângerea regatului lui Decebal, unele dintre comorile dacice au fost confiscate de romani și duse la Roma. În acele vremuri, se spunea că oamenii care manipulează aurul dacic riscă să se confrunte cu nenorociri sau chiar cu moartea prematură.

Un alt exemplu semnificativ legat de „blestem” este asociat cu tezaurul descoperit la Tismana, în sud-vestul României, în jurul anilor 1837. După descoperirea unei mari părți din tezaur, mai multe persoane care au avut vreo legătură cu găsirea și vânzarea comorii au avut soarte nefericită: unii au murit într-un mod misterios, alții au trăit perioade de nenorociri și de sărăcie. Astfel, au apărut zvonuri despre un „blestem al aurului”.

Un alt caz celebru este legat de tezaurul de la Pietroasele, descoperit în 1837 în județul Buzău. Acesta conținea monede și obiecte de valoare de mari dimensiuni, iar legenda spune că, în jurul acestuia, s-au întâmplat evenimente bizare și chiar mortale, ceea ce a dat naștere unei teorii conform căreia aurul este blestemat. Se spune că cei care au fost implicați în descoperirea și vânzarea acestui tezaur ar fi suferit diverse nenorociri, iar acest lucru a contribuit la consolidarea legendei blestemului.