Judecător la Curtea Constituțională, cu foaia în mână. Busuioc și-a citit CV-ul, apoi a fugit de întrebări incomode

Mihai Busuioc, candidatul susținut de PSD pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României (CCR), a fost audiat marți, 24 iunie, în comisiile de specialitate ale Senatului. Audierea s-a desfășurat rapid, într-un interval de aproximativ 15 minute, timp în care Busuioc a ales să își citească CV-ul de pe foaie, evitând astfel orice discurs spontan sau detalii relevante în afara celor scriptate.

Deși a fost întrebat despre experiența profesională, a preferat să recite cronologic propriul parcurs, începând cu anul 1995, când a debutat în carieră ca responsabil de carte funciară la Judecătoria Sector 4. A menționat implicarea sa în proiecte ale Băncii Mondiale și în înființarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, unde susține că a contribuit la demararea unui proiect de anvergură națională pentru înregistrarea sistematică a proprietăților.

Totodată, a punctat diverse roluri ocupate în cadrul administrației publice, printre care: secretar general adjunct și secretar general în Ministerul Dezvoltării, iar mai apoi, în 2017, secretar general al Guvernului. A susținut că acest traseu i-a oferit „o viziune de ansamblu” asupra sistemului administrativ românesc.

Busuioc a fugit de întrebările jurnaliștilor legate de experiența profesională

Apogeul carierei (în viziunea sa) l-a reprezentat numirea în fruntea Curții de Conturi, în toamna anului 2017, o funcție pe care încă o deține. Cu toate acestea, se ridică semne de întrebare privind respectarea criteriilor legale pentru ocuparea unui post la CCR. Constituția României prevede clar: este nevoie de o experiență juridică de minimum 18 ani, cerință pe care Busuioc nu pare să o îndeplinească.

După audiere, acesta a evitat complet jurnaliștii, refuzând să răspundă întrebărilor legate de experiența sa juridică sau despre susținerea primită din partea PSD. Întrebat de ce crede că a fost ales, a răspuns evaziv: „Asta nu eu știu să vă răspund la această întrebare.”

În privința caracterului politic al numirii, Busuioc a negat această ipoteză, afirmând, cu un ton aparent resemnat: „Așa se fac numirile la Curtea Constituțională.”

Audierea sa și atitudinea ulterioară au provocat reacții critice în spațiul public, fiind văzut ca un nou exemplu al lipsei de transparență și profesionalism în procesul de numire a celor care ajung să interpreteze legea fundamentală a statului.