Judecătorii din România au blocat proiecte vitale pentru dezvoltarea țării! ONG-urile poruncesc, judecătorii execută?

De-a lungul anilor numeroase proiecte vitale pentru dezvoltarea țării au fost blocate de justiția din România. ONG-urile, unele dintre ele controlate de către persoane care au comanda în alte țări au depus numeroase contestații, iar judecătorii pur și simplu au executat. Vă aducem aminte celebrul caz al Gândacului Croitor al Stejarului care trebuia protejat și în acest fel construcția Autostrăzii Sibiu-Pitești a fost pusă, în urmă cu câțiva ani, pe pauză. Judecătorii iau decizii absurde, Ilie Bolojan trebuie să intervină de urgență și să facă un cadru legislativ în care aceste lucruri să nu fie permise pentru că pun în pericol siguranța energetică a României și implicit Siguranța Națională!!! CSAT împreună cu Nicușor Dan trebuie să ia măsuri de urgență pentru a preveni astfel de comportomante. Dacă acest lucru nu se întâmplă atunci putem să credem că cei menționați sunt complici?

Cel mai recent caz în care judecătorii par să execute ordinele venite de la ONG-uri este legat de construcția Hidrocentrala Răstolița, proiect vital pentru siguranța și independența energetică din România. ONG-ul Bankwatch România a contestat construcția pe motiv că ar fi defrișată o pădure care este vitală pentru această țară.

• – Rețeta perfectă pentru care România nu se dezvoltă este conturată în jurul ONG-urilor de Mediu care contestă toate lucrările de infrastructură sau siguranță energetică.
• – Pentru niște judecători români, Siguranța Națională este facultativă. Dau verticte care pur și simplu pune România pe butuci.
• – Asta în timp de judecătorii au salarii uriașe, pensii nesimțite și ies și la pensie în medie la 49 de ani.
• – Ilie Bolojan, prim-ministrul României se face că nu vede, însă problema e că judecătorii hotărăsc după ureche!

12:45, 23 Feb 2026

FOTO Bolojan a vândut hidrocentrala Tarnița Franței. E bună pentru francezi și nu e bună pentru români

11:08, 17 Feb 2026

FOTO Ieșeanul Iulian Dascălu construiește o centrală hidroelectrică în Bicaz: proiect sub munte și lac artificial de 20 de hectare

Proiecte majore de infrastructură blocate de ONG-uri de mediu

Mai multe proiecte de infrastructură din România au fost amânate sau blocate în instanță, ca urmare a acțiunilor ONG-urilor de mediu care au invocat lipsa studiilor corespunzătoare de impact asupra mediului sau distrugerea habitatelor naturale. Iată câteva din aceste cazuri relevante:

Hidrocentrale și proiecte energetice:

• Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu (sector Livezeni-Bumbești):
• Proiect finalizat în proporție de 90%, blocat în 2017 printr-o decizie judecătorească la solicitarea mai multor ONG-uri. Motivul: distrugerea habitatelor naturale și lipsa unui acord valid de mediu.

Hidrocentrala Răstolița:

• Investiție de peste 1,4 miliarde lei, aflată în blocaj din aceeași cauză: litigii privind impactul de mediu și proceduri judiciare repetate deschise de ONG-uri.

Alte proiecte hidroenergetice:

• AHE Cerna-Belareca, AHE Surduc-Siriu, AHE Pașcani, și trepte hidro de pe râul Olt (Câineni, Racovița, Lotrioara – Cornetu-Avrig) au fost blocate sau amânate din aceleași motive.

Proiecte de infrastructură rutieră

• Autostrada Lugoj-Deva (tuneluri pentru urși): Blocajele au început din 2013 pe anumite tronsoane, când ONG-urile de mediu au contestat lipsa unui coridor ecologic pentru urși, solicitând construcția unor tuneluri speciale. Acest litigiu a dus la întârzieri semnificative și la creșterea costurilor proiectului.

Energie regenerabilă

• Parcul fotovoltaic Monsson, jud. Arad:  Proiectul celui mai mare parc fotovoltaic din România (800mil. euro) este blocat în instanță, deoarece ONG-ul Societatea Carpatină Ardeleană susține că terenul afectează habitatul unor specii de păsări protejate, fiind arie protejată.

Gaz și resurse naturale

• Proiectul Neptun Deep (explorare gaze naturale, Marea Neagră):  ONG-uri precum Greenpeace și Bankwatch au atacat în instanță proiectul pe motiv că evaluările de mediu au fost tratate superficial și că există riscuri mari asupra ecosistemelor. Litigiile au însemnat întârzieri și costuri suplimentare pentru investitori.

Judecătorii din România au salarii și pensii nesimție însă pun stop dezvoltării României

În România de azi, marile proiecte de infrastructură și energie sunt puse pe pauză nu din lipsă de bani, viziune sau voință politică, ci din cauza unei combinații toxice între activiști cu agende dubioase și judecători privilegiați care par să răspundă mai degrabă unor directive ideologice decât interesului național. Avem de-a face cu un fenomen periculos: justiția devine frână de mână trasă pentru întreaga economie.

Judecătorii români beneficiază de salarii uriașe, pensii speciale de zeci de mii de lei și se retrag liniștiți din sistem la 49-50 de ani, într-o țară în care milioane de români muncesc până la epuizare pentru pensii mizere. Cu toate acestea, acești „super-eroi” ai legalismului selectiv sunt capabili să blocheze investiții strategice de miliarde de lei, în numele unor gândaci, urși sau păsări rare, invocați cu zel de ONG-uri finanțate din surse externe.

Nu este vorba de protejarea mediului – ci de sabotaj administrativ mascat sub forme „verzi”. Iar instanțele devin instrumentele perfecte ale acestui blocaj sistematic. Autostrăzi vitale, hidrocentrale aproape finalizate, exploatări energetice esențiale pentru independența României – toate sunt îngropate în hârtii și decizii absurde luate de magistrați care n-au în viața lor o responsabilitate managerială reală.

Cazul Hidrocentralei Răstolița este emblematic. Cu peste 1,4 miliarde de lei investiți și lucrările în stadiu avansat, proiectul este blocat pentru că ONG-ul Bankwatch România – cu agendă clară anti-dezvoltare – a reclamat defrișarea unei păduri. În aceeași logică, parcul solar Monsson din Arad, cea mai mare investiție în energie verde din România, este și el în stand-by pentru că o asociație a invocat deranjul adus unor specii de păsări.

Și, ca o ironie toxică, tot aceste ONG-uri – care se opun hidrocentralelor, gazelor din Marea Neagră și autostrăzilor – sunt cele care se plâng că România nu face tranziția verde, că nu are infrastructură și că e dependentă energetic.

Iar când ajung în instanță, judecătorii dau verdicte de parcă România ar fi Elveția, nu o țară cu rețele electrice învechite și o dependență fragilă de importuri. E greu de înțeles cum siguranța energetică a unei țări este considerată opțională, în timp ce habitatele unor gândaci devin priorități naționale.

Adevărul dureros este că un sistem de justiție rupt de realitate și populat de oameni cu beneficii extravagante a devenit o frână cronică în dezvoltarea României. Și mai grav: această frână nu pare întâmplătoare, ci face parte dintr-un mecanism atent întreținut de rețele externe care profită de haosul legislativ și de slugărnicia ideologică a unei părți din magistratură.

Ilie Bolojan, CSAT și întreaga clasă politică trebuie să decidă: ori România merge înainte, ori rămâne captivă în capcana ONG-urilor și a judecătorilor care, din fotolii bine plătite, țin pe loc o țară întreagă. Dacă nimeni nu intervine, dacă nimeni nu reglementează clar limitele acestor abuzuri „legale”, atunci da — e firesc să ne întrebăm cine e cu adevărat de partea României și cine joacă pentru altă echipă.