ONG-urile fac legea în România: Un proiect vital pentru securitatea energetică pus în pauză

România este țara în care ONG-urile au ajuns să facă legea, sunt numeroase proiecte vitale pentru dezvoltarea țării care au fost contestate, blocate de-a lungul anilor. În aceste momente, un proiect vital pentru securitatea energetică din România a fost pus în pauză pentru că două ONG-uri au câștigat un proces la Curtea de Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj a hotărât suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, prin care se aprobase eliminarea definitivă a peste 30 de hectare de pădure din fondul forestier național. Această măsură fusese adoptată pentru a permite continuarea construcției hidrocentralei de la Răstolița, un proiect energetic considerat strategic, început în urmă cu aproape patru decenii. Au fost numeroase proiecte de infrastructură rutieră care au fost puse pe pauză tot din cauza problemelor de mediu.

ONG-urile fac legea în România: Un proiect vital pentru securitatea energetică pus în pauză

Curtea de Apel Cluj a pus frână unui proiect energetic crucial pentru România, cedând din nou în fața presiunii exercitate de organizații ecologiste. De această dată, instanța a suspendat Hotărârea de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă a peste 30 de hectare de pădure din fondul forestier național pentru a permite continuarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița – un obiectiv început în plină epocă comunistă, dar care încă se chinuie să prindă viață după aproape 40 de ani.

12:45, 23 Feb 2026

FOTO Bolojan a vândut hidrocentrala Tarnița Franței. E bună pentru francezi și nu e bună pentru români

11:08, 17 Feb 2026

FOTO Ieșeanul Iulian Dascălu construiește o centrală hidroelectrică în Bicaz: proiect sub munte și lac artificial de 20 de hectare

Decizia vine la sesizarea Asociației Declic și Bankwatch România – Filiala Cluj, două ONG-uri care par să fi făcut din sabotarea proiectelor naționale un obicei. Este a doua lovitură aplicată de aceeași instanță în mai puțin de două luni, după ce în iunie a suspendat și acordul de mediu. Până la o eventuală decizie favorabilă în recurs la Înalta Curte, defrișările necesare lucrărilor sunt puse pe pauză.

Cu toate acestea, aplicația „Inspectorul Pădurii” și imaginile satelitare arată că zeci de camioane au continuat să transporte lemn din zonă chiar și după suspendarea acordului. Activistele Roxana Mândruțiu și Roxana Pencea Brădățan au acuzat autoritățile de indiferență și solicită implicarea corpului de control al Ministerului Mediului, de parcă nu ar fi fost deja de ajuns blocajul impus de instanță.

Hidrocentrala ar produce o cantitate infimă de energie

Tabăra ecologistă susține că hidrocentrala ar produce doar 0,081% din consumul anual de energie – o „contribuție infimă”, spun ei – și că proiectul ar distruge o parte din Parcul Național Călimani și habitatul unei specii rare de pește, lostrița. Un discurs comod, axat pe idealuri abstracte, dar rupt complet de realitățile energetice și geopolitice ale Europei de Est.

În schimb, susținătorii investiției, printre care și foștii miniștri ai Energiei și Mediului, Sebastian Burduja și Mircea Fechet, atrag atenția că hidrocentrala este un proiect strategic, cu rol major în reducerea dependenței de importuri și în consolidarea securității energetice. Aceștia denunță tacticile ONG-urilor, care folosesc justiția ca pe o armă pentru a bloca, în mod abuziv, dezvoltarea infrastructurii naționale.

Hidrocentrala Răstolița rămâne astfel un proiect ținut captiv între hârtii, procese și activiști de birou. Deși a beneficiat de sprijin politic din toate taberele, hidrocentrala este amenințată de paralizia birocratică și de o agendă ecologistă care pare mai preocupată să apere copacii decât să asigure lumină în casele românilor.

Dacă acest blocaj va continua, România nu doar că va rata finalizarea unei investiții colosale deja începută, dar va compromite o verigă importantă dintr-un lanț energetic național tot mai fragil, într-un moment în care securitatea energetică este o miză vitală, nu o dezbatere academică.