Justiția franceză, presată să acționeze. Franța, acuzată de complicitate la genocidul din Gaza

Un grup de juriști francezi a intentat un proces de o amploare fără precedent, cerând Tribunalului Parisului să condamne statul francez. Acuzația este gravă: lipsa de acțiune pentru a preveni o crimă de genocid comisă, în opinia lor, de Israel în Fâșia Gaza.

Plângerea, depusă de Asociația Juriștilor Francezi în Favoarea Respectării Dreptului Internațional (JURDI), pune Franța într-o poziție delicată, forțând-o să-și justifice poziția în conflict.

Miza procesului

Asociația JURDI susține că Franța, în calitate de semnatară a Convenției prevenirii și reprimării crimei genocidului din 1948, are o obligație legală de a acționa.

Deși Parisul a criticat public intensitatea acțiunilor militare israeliene, nu a folosit niciodată cuvântul „genocid”, o abținere pe care juriștii o consideră o neglijență gravă.

Plângerea cere nu doar o condamnare simbolică, ci și măsuri concrete: ca justiția să oblige statul francez să ia decizii și inițiative pentru a preveni genocidul, impunând o amendă zilnică de 10.000 de euro pentru fiecare zi de inacțiune.

Unul dintre principalele puncte de atac ale asociației este livrarea de armament către Israel, chiar dacă autoritățile franceze susțin că este vorba de echipament „defensiv”.

Un ecou al acțiunilor internaționale

Acțiunea juriștilor francezi vine pe fondul unei presiuni internaționale crescânde. Africa de Sud a fost primul stat care a acuzat oficial Israelul de genocid la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga, fiind urmată de alte state. În ianuarie, CIJ a somat Israelul să ia măsuri pentru a preveni actele de genocid și pentru a facilita accesul ajutorului umanitar în Gaza.

Conflictul, declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023, a avut un impact devastator. Partea israeliană a înregistrat 1.219 decese, majoritatea civili, în timp ce campania de represalii a Israelului a dus la moartea a cel puțin 63.633 de persoane în Fâșia Gaza, conform Ministerului Sănătății din enclavă.

Acțiunea în justiție a asociației JURDI ridică o întrebare fundamentală: cât de departe trebuie să meargă un stat pentru a-și respecta angajamentele internaționale, chiar și atunci când acestea intră în conflict cu interesele sale diplomatice?