Klemens Wenzel von Metternich, unul dintre cei mai importanti diplomati ai timpului sau

Klemens Wenzel Nepomuk Lothar von Metternich-Winneberg zu Beilstein (n. 15 mai 1773, Koblenz — d. 11 iunie 1859, Viena) a fost un om de stat austriac si unul dintre cei mai importanti diplomati ai timpului sau.

A facut parte din marea aristocratie imperiala, nascut fiind in familia contilor (in germana Graf, in Transilvania Grof) renani von Metternich-Winneberg. In anul 1813 a fost ridicat la titlul de principe (in germana Fürst).

Din 1809 a ocupat functia de ministru de externe al Imperiului Austriac. In ultimii ani de domnie ai imparatului Francisc I si in perioada domniei imparatului Ferdinand I, a fost de facto, conducatorul statului austriac.

Vezi si Viorel Tilea, activitatea politica si diplomatica

La Congresul de la Viena, a fost principalul negociator si eminenta cenusie a istoricului eveniment.

Vezi si Nicolae I al Rusiei si politica externa

Din punct de vedere politic, el apare ca un aparator al drepturilor monarhice inalienabile, intr-o Europa in care incepea sa adie vantul democratiei, fiind considerat deseori un conservator inflexibil si reactionar.

Perioada dintre infrangerea lui Napoleon la Waterloo in 1815 si Revolutia din 1848 este cunoscuta ca Epoca lui Metternich.

Regimul conservator instaurat in Austria si-a gasit expresia clasica in politica promovata de cancelarul Metternich (1773-1859). In conceptia sa linistea si stabilitatea” erau scopurile principale ale oricarui lider politic. Asemenea notiuni ca ,,libertate”, ,,parlamentarism” ii erau cu desavirsire straine. Ele i se asociau doar cu notiunile de „boala, vulcan, incendiu, revolutie”. Pentru a mentine ordinea in imperiu, el recurgea frecvent la metode represive.]

In vorbe, Metternich nu nega posibilitatea infptuirii unor reforme. Dar tot el afirma ca orice reforma este o cedare si destabilizeaza sistemul monarchic. Principiile referate ale cancelarului in politicanationala erau: cantralizare, germanizare si catolicizare.