La Iași, încă nu se poate vorbi de transplant pulmonar. Dr. Cristina Grigorescu: „Este scump și nu avem spațiul pentru a desfășura o activitate medicală de asemenea anvergură” – FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Spitalele din Iași nu sunt pregătite pentru a putea realiza transplant pulmonar. Acestea nu au circuite epidemiologice, nu există echipe, nici aparatura necesară. Mai mult decât atât, în Iași nu există un loc unde să se permită această procedură

Conf. dr. Cristina Grigorescu, șeful Clinicii de chirurgie toracică din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie, susține că Iașul este departe de a realiza transplant pulmonar.

„Spitalul nu are circuitele epidemiologice necesare efectuării acestei proceduri. Mă  refer aici la circuitul pacientului înspre sala de operație și din sala de operație. Pacientul trebuie să stea într-o zonă ferită de microbi, trebuie să aibă un acces restricționat în primele zile, postoperator. Trebuie să aibă o sală dedicată, ne-ar trebui o a treia sală de operație și circuitul pacientului să fie altfel. Un alt aspect este reprezentat de faptul că este nevoie de o echipă, echipamente medicale și aparatură medicală necesară acestei manevre operatorii.

Echipa poate fi instruită,  trebuie personal mai numeros decât avem la ora actuală, medici antrenați, atât chirurgi, cât și anesteziști, tehnicieni pentru circulație extracorporală, ECMO (oxigenarea Extracorporeală cu Membrană). Tocmai pentru acest lucru trebuie dedicat un anumit loc. Este scump, pentru că faci câteva transplante pe an și le pui într-un singur centru. Cea mai bună modalitate de a face această procedură este într-un centru multidisciplinar care poate permite să faci mai multe tipuri de transplant, nu neapărat transplant pulmonar. Deci și cardiac, hepatic, renal, cumva într-un spital care să le aibă pe toate.

Pentru că fie pentru transplantul cardiac, cât și pentru cel pulmonar, aparatura este comună, astfel, cel mai bine este să fie făcute într-un singur loc. Nu folosești două echipe de oameni diferite, 2 rânduri de aparaturi care după această procedură stau o perioadă de timp. Una este când echipamentele și oamenii sunt antrenați să facă acest lucru mult mai frecvent, și alta este când fac acest lucru ocazional, de câteva ori pe an”, declară conf. dr. Cristina Grigorescu, șeful Clinicii de chirurgie toracică din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie.

Dr. Cristina Grigorescu afirmă că la ora actuală este imposibil să se realizeze un transplant pulmonar la Iași

Transplantul pulmonar este cel mai sensibil, pentru că există multe riscuri, în special cel de infecție sau de rejet al noului organ

Transplantul pulmonar este cel mai sensibil, pentru că există multe riscuri, în special cel de infecție sau de rejet al noului organ, din acest motiv, salonul pacientului transplantat trebuie să fie steril.

„Transplantul pulmonar este foarte sensibil pentru că plămânul este ca un filtru, pacientul postoperator trebuie să stea, o perioadă, cu un aer controlat, steril. Deci cu filtre, în așa fel încât aerul sterilizat din încăperea respectivă să aibă un alt sistem de ventilație, unul steril și controlat de ventilație. Iar accesul personalului să fie restricționat tocmai pentru că în primele zile există riscul de rejet de grefă, de infectare a grefei, din acest motiv este bine ca pacientul să fie bine monitorizat și izolat”, subliniază conf. dr. Cristina Grigorescu.

Cu toate acestea, dintre toate aspectele greu de împlinit, formarea unei echipe multidisciplinare și instruirea acesteia reprezintă cel mai ușor pas.

„Dintre toate aceste aspecte, cea mai mică grijă este echipa, pentru că aceasta poate oricând fi instruită. Nu este o problemă. Cancerul pulmonar nu este transplantabil, nu are ca și indicație cancerul pulmonar, există câteva indicații clare, dar în special contraindicații ale transplantului pulmonar. Indicațiile sunt afectarea plămânului, în mod iremediabil, de diferite afecțiuni, non-infecțioase și non-neoplazice. Care afectează profund și ireversibil funcția respiratorie. Acestea fiind BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică) stadiu 4,  fibroza pulmonară de diferite tipuri și cauze, mucoviscidoza.

Aceasta sunt principalele afecțiuni care beneficiază de transplant. Contraindicații majore, din punct de vedere al plămânului, sunt cancerul pulmonar și supurațiile cronice, infecțiile, sechele de TBC. Transplantul pulmonar are proprietatea de a reda funcția respiratorie a pacientului. Un pacient transplantat care merge bine, care nu are rejet de grefă, nu respinge noul organ, are o șansă de reinserție socială extraordinară. Acel pacient nici nu știi că a fost transplantat, atât de bine merge. El trebuie să urmeze un tratament imunosupresor toată viața, este predispus la infecții. Plămânul este un filtru, din acest motiv, pacientul transplantat are indicația, pe cât posibil, de a purta mască.

Nu este indicat să-și infecteze noul plămân, dar poate duce o viață normală, este spectaculos. Indicațiile de transplant se referă, în primul rând, la pacienții cu mucoviscidoză, o boală genetică ce afectează în mod ireversibil, care are un tratament de lungă durată. La ora actuală, pacienții depășesc vârsta de 18 ani și ajung să fie preluați de către echipa de boli rare și primesc tratament în continuare, sunt monitorizați și, în momentul în care funcția respiratorie are o scădere dramatică, sunt puși pe lista de transplant de plămâni”, transmite dr. Cristina Grigorescu.

Mugurel Amariței, primul pacient care a trecut cu succes de transplantul pulmonar, a evoluat spectaculos

Pentru pacienții ieșeni care suferă de afecțiuni ireversibile ale plămânului mai există o speranță, anume Spitalul Regional de Urgență

Pentru pacienții ieșeni care suferă de afecțiuni ireversibile ale plămânului mai există o speranță, viitorul Spital Regional de Urgență. În momentul de față, singura lor șansă este la București sau în străinătate.

„Probabil, acest lucru va fi posibil la viitorul Spital Regional sau la spitalul de boli respiratorii care se va face. Însă acel spital nu are prevăzută și posibilitatea de a face transplant. Lista de așteptare este mare în țara noastră, dintr-un motiv legislativ care este foarte permisiv. Suntem la mila familiilor care donează. Aici se pune problema foarte greu, mulți, din motive culturale și religioase, pur și simplu, refuză aceste lucruri.

Dintr-un pacient în moarte cerebrală, tânăr, cu multe din organe intacte, se poate preleva și se pot salva până la 30 de persoane, ochii, în primul rând, merg la doi oameni, prin transplantul de cornee, cordul, plămânii, încă două persoane, rinichii – la fel, pancreasul, ficatul. Inclusiv pielea se recoltează, osul se recoltează la ora actuală. Sunt multe organe care se recoltează la ora actuală, se fac bănci de organe pentru așa ceva. Dar la noi nu există acest cult de a dona și fiecare are dreptul de a alege. Nu este dreptul de a-ți exprima la vârsta de 18 ani, să se scrie pe buletin, dacă vrei să donezi organele sau nu după moarte. Nu este așa cum este stipulat în multe țări”, susține dr. Cristina Grigorescu.

Cu toate acestea, Mugurel Amariței, primul pacient care a trecut print-un transplant pulmonar, are vârsta de 42 de ani. Aceasta a fost diagnosticat cu multiple afecţiuni, precum emfizem pulmonar bilateral de tip centroacinar şi panlobar, insuficienţă respiratorie cronică acutizată, hemoptizii repetitive, disfuncţie ventilatorie mixtă foarte severă, lobectomie inferioară dreaptă, insuficienţă mitrală minoră şi hipertensiune pulmonară secundară severă. În prezent, se simte foarte bine.

„Primul pacientul transplantat este foarte bine. Mugurel Amariței vine foarte rar la spital, își ia tratamentul, are foarte multă grijă de el. A fost un transplant cu succes, fiind un pacient tânăr, fără afectare cardiacă, organică, un pacient care a fost mobil și care nu a stat la pat nicio secundă. El, și când a fost cu insuficiență respiratorie acută severă, era cu concentratorul de oxigen și tot mergea.

Contează foarte mult statusul funcțional al pacientului. În țară se face transplant, este un centru în București, care are o listă de așteptare dată de o echipă de pneumologi care filtrează pacienții și, în funcție de gravitatea bolii lor, sunt puși pe o listă de așteptare”, adaugă conf. dr. Cristina Grigorescu în legătură cu faptul că este imposibil ca în spitalele din Iași să se realizeze transplant pulmonar.