Cercetatorii au gasit o legatura intre trasaturile de personalitate si stocarea de hartie igienica

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Legatura dintre personalitate si stocarea de hartie igienica. Oamenii de stiinta considera ca persoanele care au depozitat hartie igienica in masa sunt, in general, cele care s-au simtit foarte amenintate in timpul valului COVID-19, din cauza nivelului ridicat de emotionalitate.

O descoperire care ar putea ajuta autoritatile publice sa isi revizuiasca modul de comunicare in cazul unei crize de sanatate.

In urma raspandirii rapide a COVID-19 in Europa si America de Nord in martie, multi oameni au inceput sa stocheze produse alimentare de baza si, de asemenea, hartie igienica. Unele companii au raportat o crestere cu pana la 700% a vanzarilor de hartie igienica, in ciuda apelurilor guvernelor de a nu intra in panica prin achizitii compulsive.

Cercetatorii elvetieni si germani au publicat un studiu recent in jurnalul Plos One in care s-a stabilit o legatura intre o trasatura de personalitate specifica, emotionalitate si acest comportament compulsiv de cumparare, aceasta tendinta de a stoca multa hartie igienica in timpul izolarii.

Pentru a face acest lucru, cercetatorii au intervievat 1.029 de adulti din 35 de tari recrutati prin intermediul social media. Intre 23 si 29 martie, acesti participanti au raspuns intrebarilor conform inventarului Hexaco, care clasifica sase domenii de personalitate majore, si au distribuit informatii despre demografia lor, nivelul amenintarii percepute in timpul epidemiei, conditiile lor de izolare si consumul de hartie igienica, in ultimele saptamani.

De ce sa efectuezi un astfel de studiu? „Acest lucru are implicatii importante pentru politicile publice care vizeaza gospodariile, precum si magazinele alimentare care vand hartie igienica si alte produse”, spun cercetatorii.

Legatura dintre personalitate si stocarea de hartie igienica

Rezultatele au aratat ca cel mai robust predictor al acestei tendinte de a dori sa pastreze multa hartie igienica a fost amenintarea perceputa legata de pandemie: persoanele care se simteau mai amenintate aveau tendinta de a stoca mai mult hartie igienica. Mai presus de toate, acest efect s-a bazat pe un factor specific de personalitate, emotivitate, si anume ca persoanele care, in general, tind sa se simta anxioase, sunt mai predispuse sa se simta amenintate si, prin urmare, sa stocheze hartie igienica. „Aceste rezultate sugereaza ca emotivitatea poate alimenta senzatia de a fi amenintat de pandemia Covid-19, care, prin urmare, promoveaza depozitarea hartiei igienice”, spun cercetatorii.

Oamenii cu o personalitate „constiincioasa” care include trasaturi precum organizatia, perfectionismul si prudenta au fost, de asemenea, mai predispusi sa adopte acest comportament. „Alte observatii au aratat ca persoanele in varsta stocheaza mai multa hartie igienica decat tinerii si ca americanii depoziteaza mai multa hartie igienica decat europenii”, au adaugat cercetatorii. Cu retrospectiva, acestea din urma subliniaza totusi ca variabilele studiate au reprezentat doar 12% din modificarea obisnuintei de a pastra hartia igienica, ceea ce sugereaza ca anumite explicatii au ramas necunoscute, cum ar fi increderea in autoritatile locale.

Importanta unei bune comunicari din partea autoritatilor publice

In cele din urma, acestia afirma ca aceste rezultate evidentiaza importanta unei bune comunicari din partea autoritatilor publice pentru a reduce sentimentul de amenintare resimtita de populatie si astfel sa modifice comportamentul de cumparare. „Desi este important sa comunicam severitatea unei pandemii si sa facem oamenii sa respecte masurile necesare, trebuie sa aveti grija sa nu provocati panica, care ar putea duce la un comportament disfunctional, cum ar fi depozitarea de alimente peste nevoile de consum. Cu toate acestea, daca frica este motivata de emotii puternice, oamenii pot ignora informatiile de fapt si se pot comporta irational”, concluzioneaza oamenii de stiinta de la Universitatea St. Gallen (Elvetia), Westfalische Wilhelms-Universitat Munster, Germania, Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutionara, Germania.