Legea azilului adoptată in Grecia

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Parlamentul elen a votat noua lege privind azilul. S-au impus condiţii mult mai aspre pentru migranţi.

Grecia încearcă accelerarea distribuirii refugiaţilor şi expulzarea migranţilor. Atena însă trebuie să facă faţă criticilor aduse de către organizaţiile internaţionale pentru drepturile omului.

Grecia a votat o nouă lege. Această decizie a avut loc după dezbaterea maraton ce a început joi dimineaţă şi s-a finalizat vineri la primele ore.

Premierul conservator, Kyriakos Mitsotakis a adus explicaţii în ceea ce priveşte această lege. După ce a preluat mandatul în luna iulie a acestui an, a promis o revizuire amplă a procedurii de azil. Acesta susţine că statul elen nu poate gestiona zecile de mii de migranţi. Migranţii sunt blocaţi pe insule în urma unui sistem ineficient.

Adresându-se parlamentarilor înaintea votului, Mitsotakis a afirmat că doreşte un sistem ”transparent şi funcţional” care să protejeze refugiaţii, dar fără a ”deschide porţile” oricui. ”Cei care ştiu că nu sunt eligibili pentru azil, dar încearcă să intre în ţara noastră nu vor mai fi toleraţi”, a spus şeful executivului grec.

Menirea acestei legi este accelerarea procesării cererilor de azil şi repatrierea solicitanţilor ale căror cereri sunt respinse. Aceste obiective sunt în conformitate cu acordul semnat de UE şi Turcia în 2016, precizează premierul.

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic este şocat de situaţia migranţilor. Cei din taberele de primire de pe insulele greceşti. Comisarul a făcut o vizită de cinci zile în regiune.

Joi, Mijatovic a solicitat adoptarea unor măsuri urgente pentru a face faţă condiţiilor în care trăiesc mii de persoane. ”Este o lipsă flagrantă de asistenţă medicală adecvată în aceste tabere, în mare parte suprapopulate, pe care le-am vizitat, unde oamenii aşteaptă cu orele pentru a avea hrană şi a merge la toalete, acolo unde există aşa ceva”, a subliniat reprezentanta Consiliului Europei.

Planul Atenei constă în transferul a 20 000 de migranţi de pe insule către partea continentală a statului elen. Dunja Mijatovic a cerut public o schimbare a politicii actuale. Migranţii sunt ţinuţi pe insule, aşadar se avertizează suprapopularea taberelor de primire.

Taberele de primire din Lesbos şi Samos sunt cele mai aglomerate. Condiţiile de trăi au fost denunţate în mai multe rânduri de organizaţiile pentru apărarea drepturilor migranţilor şi refugiaţilor.

Circa 34.000 de persoane trăiesc în taberele din cinci insule greceşti. Capacitatea proiectată este cu mult depăşită, cu 6.300 de persoane. În luna aprilie pe insulele greceşti din Egee se aflau circa 14.000 de migranţi.