Limba albă la copii, normală sau semn de boală? Iată ce trebuie să știi!

Limba albă la copii este un simptom relativ frecvent, mai ales în primii ani de viață. Mulți părinți observă la un moment dat că limba copilului este acoperită cu o peliculă albicioasă, fie parțial, fie în întregime. Acest fenomen poate avea cauze variate, de la simple depuneri de lapte, care nu prezintă niciun pericol, până la infecții orale care necesită tratament medical.

Este important ca părinții să observe cu atenție nu doar aspectul limbii, ci și comportamentul copilului. Dacă acesta devine iritabil, refuză mâncarea sau lichidele, are febră, respiră greu sau prezintă leziuni dureroase în gură, este indicat să se adreseze unui medic pediatru pentru evaluare.

Limba albă la copii, normală sau semn de boală?

În primul rând, la nou-născuți și sugari, limba albă poate fi pur și simplu rezultatul laptelui matern sau al formulei de lapte praf care se depune pe suprafața limbii. Această peliculă este adesea subțire, uniformă și se poate șterge ușor cu o compresă moale umezită. Nu este însoțită de durere sau disconfort, iar copilul este de obicei vioi, mănâncă bine și nu prezintă alte semne de boală. În astfel de cazuri, nu este necesară intervenția medicală, ci doar o igienă orală blândă, realizată zilnic.

Totuși, atunci când pelicula albă este groasă, persistentă, nu se îndepărtează ușor și este însoțită de alte simptome precum refuzul alimentației, iritabilitate sau febră, ar putea fi vorba despre o infecție fungică cunoscută sub numele de candidoză orală, sau popular „mugu”.

Aceasta este cauzată de o ciupercă numită Candida albicans, care trăiește în mod normal în cavitatea bucală, dar în anumite condiții, cum ar fi un sistem imunitar imatur sau tratamente recente cu antibiotic, se poate înmulți excesiv.

Candidoza apare adesea sub forma unor pete albicioase groase, ca niște depozite de lapte, dar care, spre deosebire de laptele obișnuit, nu se șterg ușor, iar sub ele pot rămâne zone roșii, inflamate sau chiar sângerânde. Această afecțiune este frecventă în primele luni de viață, dar poate apărea și la copiii mai mari, mai ales dacă au fost tratați recent cu antibiotice, care distrug flora bacteriană normală a gurii. Tratamentul constă de obicei în administrarea unui antifungic local, cum ar fi nistatina sau gel de miconazol, conform recomandării medicului pediatru.

Ce alte cauze mai pot exista

Pe lângă candidoză, o altă cauză a limbii albe poate fi igiena orală deficitară. La copiii mai mari, care au început diversificarea alimentației sau consumă alimente solide, resturile alimentare, celulele moarte și bacteriile se pot acumula pe suprafața limbii, formând un strat albicios. Acest lucru este ușor de prevenit prin spălarea limbii cu o periuță moale și prin menținerea unei rutine regulate de igienă orală.

În unele cazuri, limba albă poate fi semn de deshidratare. Atunci când copilul nu consumă suficiente lichide, limba devine uscată, iar uneori capătă un aspect pal sau albicios. Deshidratarea poate apărea în urma unei febre, a vărsăturilor sau a diareei, și este important ca părinții să recunoască rapid aceste semne și să se asigure că cel mic primește suficiente lichide.

Există și afecțiuni mai rare care pot da un aspect anormal limbii. Una dintre acestea este limba geografică, o condiție benignă în care limba prezintă zone roșii, netede, cu margini albicioase, care seamănă cu o hartă. Deși poate părea îngrijorătoare, această afecțiune nu este dureroasă în majoritatea cazurilor și nu necesită tratament. Uneori, copilul poate simți un ușor disconfort la consumul de alimente condimentate sau acide, dar în general limba geografică nu afectează sănătatea orală.

În mod rar, limba albă poate apărea în cadrul unor infecții virale sau bacteriene, cum ar fi în cazul faringitelor, amigdalitelor sau altor boli sistemice, unde apar și alte simptome precum febră, dureri în gât, umflarea ganglionilor limfatici sau stare generală alterată. Prin urmare,  limba albă la copii nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare.