Lovitura de stat – Episodul 5. Turul doi înapoi!

Un eveniment de o covârșitoare importanță și cu consecințe extrem de grave pe termen lung, lovitura de stat din România din data de 6 decembrie 2024 a fost analizată în profunzime de mai mulți experți, mai ales din zona dreptului constituțional, prin consultarea, atunci când a fost cazul, și a inteligenței artificiale. Concluziile acestui studiu, pentru care am primit permisiunea să îmi asum semnătura, le public, zi de zi, în zece episoade.

De ce este important OUG 143/2024

În preambulul acestei ordonanțe apare ideea reluării cu aceiași competitori. Acesta este un indiciu major că, la acel moment, chiar autoritățile aveau în vedere soluția legală corectă: reluarea turului.
Asta contează mult, pentru că arată că nici la nivelul Guvernului nu părea inițial să existe ideea fermă și legal susținută de „alte alegeri”. Acea formulă a venit ulterior.

Pe românește: pe 12 decembrie încă vorbeau în logica reluării; abia mai târziu au mutat terenul către ideea de alegeri complet noi.
Iar această mutare nu e un detaliu. Ea arată că însăși autoritatea executivă a operat, inițial, în logica legii, iar ulterior a abandonat-o și a înlocuit-o cu o construcție nouă.

De ce HG 4/2025 a schimbat înțelesul legii

Ajungem la 16 ianuarie 2025. Aici Guvernul emite HG 4/2025 și, simultan, OUG 1/2025.

Prin HG 4, Guvernul a decupat artificial din art. 5 alin. (1) o parte convenabilă, a ignorat restul și a creat impresia că poate fixa după bunul plac un nou tip de alegeri. Guvernul nu are voie să ia o lege, să scoată din ea ce îi convine, să ignore ce nu îi convine și apoi să spună că aplică legea.O hotărâre de guvern aplică legea. Nu o rescrie. Nu o completează. Nu o contrazice. Prin urmare, HG 4/2025 nu a executat legea 370, ci a modificat efectul ei practic.

Mai mult, aici este și problema constituțională de fond: Guvernul adoptă hotărâri pentru executarea legilor, nu pentru a executa o interpretare proprie a unei hotărâri a Curții Constituționale și nu pentru a inventa o categorie nouă de alegeri.

De ce OUG 1/2025 a fost o urgență artificială

Din 6 decembrie până în 16 ianuarie au trecut aproximativ 40 de zile; nu s-a făcut ce trebuia pentru reluarea legală; apoi, brusc, se invocă urgența pentru a schimba cadrul.

Asta ridică întrebarea firească: dacă era urgență reală, de ce au stat pe loc 40 de zile? iar dacă nu era urgență reală, de ce au folosit ordonanța de urgență? Și încă ceva foarte important: dacă alegerile erau puse abia în mai, atunci urgența devine și mai greu de susținut logic. Expus simplu: au creat întâi blocajul, apoi au invocat blocajul ca justificare pentru schimbarea regulilor. Practic, o „urgența auto-creată”.
OUG 1 nu este doar discutabilă prin conținut, ci și prin felul în care a fost împinsă în sistem. Ea nu apare ca o soluție inevitabilă, ci ca un act care vine să acopere și să consolideze o situație creată anterior, inclusiv prin HG 4.