Guvernul de la Roma a decis să intervină direct pe piața carburanților, alocând aproximativ 417,4 milioane de euro pentru a susține reducerea accizelor la benzină și motorină, într-o încercare de a limita efectele creșterii prețurilor asupra populației și mediului de afaceri.
Măsura, adoptată printr-un decret publicat oficial, va fi aplicată până la începutul lunii aprilie și prevede reducerea taxelor aplicate combustibililor. Concret, accizele au fost diminuate de la 672,9 euro la 1.000 de litri la 472,9 euro, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a prețurilor la pompă.
Executivul condus de premierul Giorgia Meloni susține că diferența de cost va fi acoperită prin ajustări și reduceri în alte capitole bugetare, pentru a evita creșterea deficitului.
Roma taie accizele pentru a calma șoferii
Decizia a stârnit însă reacții critice din partea analiștilor economici și a opoziției, care susțin că măsura nu este determinată exclusiv de evoluțiile de pe piața energetică, ci ar avea și un puternic impact politic, în contextul apropierii unor consultări importante în Italia.
Unii comentatori au descris decizia drept o măsură cu caracter electoral, menită să câștige sprijin public într-un moment sensibil pentru guvern.
În paralel, și Austria a anunțat o serie de intervenții pe piața carburanților, într-un efort de a proteja consumatorii de volatilitatea prețurilor internaționale la petrol.
Guvernul de la Viena a transmis că va reduce temporar taxele pe combustibili și va limita marjele de profit ale distribuitorilor, în încercarea de a stabiliza prețurile și de a tempera inflația.
Autoritățile austriece estimează că măsurile ar putea duce la o scădere de aproximativ 10 cenți pe litru, prin combinarea reducerilor fiscale și a controlului asupra profitului companiilor din lanțul de distribuție.
Atât în Italia, cât și în Austria, aceste intervenții necesită aprobări și ajustări legislative suplimentare și sunt prezentate ca soluții temporare, menite să amortizeze impactul creșterii prețurilor la energie.
În același timp, experții avertizează că astfel de politici pot genera dezbateri intense privind echilibrul dintre sprijinul pentru consumatori, stabilitatea bugetară și intervenția statului în piață.