Vaticanul a anunțat oficial că nu va lua parte la așa-numitul „Consiliu pentru Pace” inițiat de președintele american Donald Trump, o structură care ar urma să se ocupe inițial de administrarea temporară a Fâșiei Gaza și, ulterior, de gestionarea altor crize internaționale.
Declarația a fost făcută de cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt responsabil diplomatic al Sfântului Scaun, care a explicat că, în opinia Vaticanului, coordonarea situațiilor de criză la nivel global trebuie să rămână în principal în responsabilitatea Organizația Națiunilor Unite.
„La nivel internațional, ar trebui să fie în primul rând ONU”
Cardinalul Pietro Parolin a precizat că Sfântul Scaun nu va participa la acest Consiliu „din cauza naturii sale particulare”, sugerând că structura propusă de administrația americană nu este echivalentă cu mecanismele multilaterale consacrate.
Oficialul vatican a subliniat că una dintre preocupările majore este evitarea fragmentării arhitecturii internaționale de gestionare a crizelor. În viziunea Vaticanului, ONU trebuie să rămână platforma centrală pentru astfel de inițiative.
Consiliul pentru Pace a fost lansat în contextul planului propus de Donald Trump pentru Fâșia Gaza, după armistițiul fragil convenit în toamnă. Structura ar urma să supravegheze guvernarea temporară a teritoriului și să coordoneze reconstrucția.
Ulterior, liderul de la Casa Albă a anunțat că acest consiliu va avea un mandat extins, urmând să abordeze și alte conflicte globale. Prima reuniune este programată la Washington, cu tema principală, reconstrucția Gazei.
Invitația adresată Papei Papa Leon, primul Suveran Pontif american și cunoscut pentru poziții critice față de unele politici ale lui Donald Trump, a fost transmisă încă din ianuarie. Vaticanul a ales însă să rămână în afara structurii.
Reacții internaționale prudente
Italia și Uniunea Europeană au anunțat că vor trimite reprezentanți doar în calitate de observatori, fără a deveni membri ai Consiliului.
Inițiativa americană a fost întâmpinată cu rezerve în mai multe capitale occidentale. O parte dintre experții în drept internațional și drepturile omului au criticat faptul că o astfel de structură, condusă de un stat, ar putea submina rolul ONU și ar putea crea impresia unei administrări externe asupra unui teritoriu străin. De asemenea, s-a remarcat absența reprezentanților palestinieni din componența Consiliului.
Vaticanul are un serviciu diplomatic extins și statut de observator permanent la ONU, însă se alătură rar unor consilii sau structuri politice internaționale conduse de state. Papa Leon a condamnat în repetate rânduri situația umanitară din Gaza, pledând pentru încetarea violențelor și soluții negociate în cadru multilateral.
Refuzul de a participa la Consiliul pentru Pace transmite un semnal clar: Sfântul Scaun susține soluțiile internaționale coordonate prin ONU și evită să legitimeze inițiative care ar putea ocoli acest cadru.