Lovitură pentru mediul de afaceri! Propunerea privind capitalul social de 8.000 de lei din al doilea pachet fiscal nemulțumește antreprenorii. „Este o nouă jecmăneală”

Ministerul Finanțelor propune ca SRL-urile să aibă un capital social de minimum 8.000 de lei, începând cu ianuarie 2026. Măsura nemulțumește mediul de afaceri din Iași, iar specialiștii prevăd o creștere a numărului insolvențelor

O nouă măsură din al doilea pachet fiscal nemulțumește antreprenorii din Iași. Capitalul social în cazul SRL-urilor (n.r. – societate cu răspundere limitată) va fi stabilit la 8.000 de lei, de la 1 ianuarie 2026. În prezent, capitalul social poate fi de minimum 1 leu în cazul firmelor cu un singur asociat. SRL-urile au timp doi ani să ajungă la acest nivel, privind capitalul social. De asemenea, Ministerul Finanțelor propune ca firmele din România să fie obligate să aibă cont bancar și card. Măsura este propusă în condiţiile în care aproape 700.000 de companii lucrează numai cu cash, multe dintre acestea având datorii către bugetul de stat. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a explicat că măsura propusă are ca rol „creşterea transparenţei şi trasabilităţii operaţiunilor de încasare şi plată în relaţiile comerciale dintre operatori” şi nu vizează persoanele fizice. Cu toate acestea, antreprenorii sunt nemulțumiți și spun că este vorba de o „nouă jecmăneală”.

Antreprenorii din Iași sunt nemulțumiți de propunerea din al doilea pachet fiscal

Antreprenorii din Iași susțin că se caută tot felul de metode pentru a lua bani de la cei care muncesc și sunt corecți față de stat.

„Este o mare tâmpenie această idee genială, ca multe altele ale guvernanților noștri. Domnul ministru al Finanțelor vorbește numai prostii, ca să mă exprim frumos, cu ideea că, dacă firma intră în insolvență, statul recuperează niște sume prin cei 8.000 de lei capital social, pentru că banii nu vor mai fi în cont. Ce se dorește, de fapt? Este o nouă jecmăneală, pentru că se dorește să se ia banii de la sute de mii de firme din țară prin taxele stupide ce trebuie plătite la modificarea statutului firmei și publicarea în Monitorul Oficial. Nu înțeleg de ce, pentru câteva sute de firme care aleg să intre în insolvență sau faliment, tu pui această măsură unitară pentru toată lumea? Nu mai spun că încurajezi firmele să intre în insolvență. Deci, e un jaf pe față”, susține Mircea M., antreprenor din Iași, cu afaceri în domeniul serviciilor.

Specialist: „Ridică mai multe semne de întrebare în ceea ce privește eficiența reală a unei asemenea măsuri”

Anca Hreamătă deține o firmă de consultanță de afaceri, audit operaţional şi financiar. Specialista explică faptul că această măsură nu ar acoperi prejudiciile reale.

„Discuția privind creșterea capitalului social minim obligatoriu pentru SRL-uri, de la 200 de lei la 8.000 de lei, ridică mai multe semne de întrebare în ceea ce privește eficiența reală a unei asemenea măsuri. Deși scopul declarat este acela de a întări soliditatea firmelor și de a oferi o garanție mai mare creditorilor, în practică, efectele ar fi mai degrabă simbolice și restrictive, fără a oferi protecția dorită. Capitalul social reprezintă o sumă depusă o singură dată, la înființare sau la majorare, care, ulterior, poate fi utilizată pentru cheltuielile curente ale firmei. Nu există obligația ca această sumă să fie păstrată permanent în cont. În caz de insolvență, capitalul inițial nu mai este, de regulă, disponibil, iar datoriile care conduc la insolvență depășesc frecvent cu mult, atât pragul actual de 200 de lei, cât și pe cel propus de 8.000 de lei. Prin urmare, creșterea capitalului social nu ar acoperi nici pe departe prejudiciile reale, care pot ajunge la zeci sau sute de mii de lei”, susține Anca Hreamătă, manager Grow Business Development.

Numărul firmelor nou înființate va înregistra o scădere

Specialista mai spune că antreprenorii nu ar mai fi motivați să deschidă firme noi, situație care se întâmplă deja de câțiva ani. Potrivit statisticilor Registrului Comerțului Iași, numărul firmelor nou înființate s-a redus cu cel puțin 30 la sută în ultimii doi ani.

„O astfel de măsură ar ridica însă bariere semnificative pentru intrarea în afaceri. Start-up-urile, microîntreprinderile și antreprenorii aflați la început de drum ar fi descurajați să își înființeze firme, fiind nevoiți să imobilizeze o sumă considerabil mai mare. Această sumă nu ar putea fi utilizată liber în primele etape ale afacerii, când resursele financiare sunt cruciale pentru investiții și dezvoltare. În consecință, este probabil să scadă numărul de noi firme, să crească activitatea economică neînregistrată și să apară o migrare către forme juridice alternative sau către alte jurisdicții europene cu capital minim redus. De asemenea, măsura ar putea crea o falsă impresie de siguranță. Publicul și partenerii de afaceri ar putea considera, eronat, că o firmă cu capital social mai mare este automat mai solidă financiar. În realitate, solvabilitatea unei companii depinde de sănătatea fluxului de numerar, de nivelul datoriilor și de managementul resurselor, nu de suma depusă la început în capitalul social. Astfel, nu este exclus ca o firmă cu capital de 200 de lei, dar cu o gestiune prudentă, să fie mai sigură decât o firmă cu 8.000 de lei capital, dar prost administrată”, mai spune Anca Hreamătă.

Pe de altă parte, din cauza creșterilor de taxe și impozite, consumatorii vor plăti mai mult pentru anumite servicii.

Ce soluții există pentru ca statul să recupereze banii de la datornici?

Specialista adaugă faptul că ar putea fi găsite alte soluții pentru recuperarea prejudiciilor.

„În locul unei creșteri arbitrare a capitalului social minim, soluții mai eficiente ar putea include testarea periodică a solvabilității, crearea de fonduri de garanție sau introducerea unor asigurări profesionale, precum și sporirea transparenței financiare. Aceste măsuri ar oferi o protecție reală creditorilor și ar încuraja un comportament responsabil din partea administratorilor. În concluzie, creșterea capitalului social minim la 8.000 de lei nu ar aduce beneficii substanțiale în prevenirea insolvențelor sau în protejarea creditorilor. În schimb, ar restricționa accesul la antreprenoriat, ar crea bariere artificiale și ar genera costuri suplimentare fără rezultate proporționale. Insolvențele vor continua să apară pentru datorii mult mai mari decât plafonul propus, iar capitalul social, fie el de 200 sau 8.000 de lei, nu reprezintă o garanție reală de acoperire a prejudiciilor”, susține Anca Hreamătă.

Astfel, noua măsură din al doilea pachet fiscal, respectiv SRL-urile să aibă un capital social de minimum 8.000 de lei, începând cu ianuarie 2026, nemulțumește antreprenorii din Iași.