Lupul albinelor sau bărzăune, cum este cunoscut în popor, este un vânător specializat de albine melifere, fiind o specie de viespe solitară. Este prezentă în mare parte a Europei, inclusiv în România. Acest prădător natural al albinelor reprezintă o provocare semnificativă pentru apicultori, fiind nevoie de o atenție deosebită pentru protejarea albinelor.
Activitatea maximă a acestor prădători este în perioada verii. În acest timp vânătoarea devine extrem de rapidă și intensă, iar reproducerea lor este foarte rapidă. Din fericire, începând cu luna septembrie încep să se pregătească pentru hibernarea, iar activitatea de vânătoare începe să se reducă.
Cum identificăm lupul albinelor?
Pentru apicultori și persoanele interesate de protejarea stupilor este necesară recunoașterea lupului albinelor și cunoaștere elementelor distinctive ale acestei specii. Doar așa se poate face diferența între o intervenție la timp și pierderi semnificative.
Ca orice altă specie de insecte, lupul albinelor prezintă mai multe elemente și trăsături care îl fac ușor de identificat. Are o dimensiune cuprinsă între 12 și 18 mm lungime, corpul este predominant negru, cu dungi galbene distinctive pe față. Prezintă, de asemenea, marcaje galbene la nivelul feței. Aripile îi sunt transparente, cu nuanțe maronii, capul este mare, cu mandibulele puternice, iar antenele sunt lungi și subțiri, de culoare închisă.
Această specie preferă zonele nisipoase pentru construirea cuiburilor și terenuri deschise, cu vegetație ascunsă. Preferă să se stabilească în apropierea stupilor sau în apropierea zonelor pline de flori. La o adâncime de 10-20 de cm, aceștia își construiesc galerii multiple, cu 5-10 celule, cu provizii de 3-5 albine per celulă.
Obiceiurile de vânătoare
Tehnica lor de vânătoare este una foarte bine structurată. Aceștia stau la pândă, așteptând în apropierea florilor. Urmăresc albinele lucrătoare și, după identificare, le atacă rapid și precis. După ce albina este prinsă din zbor, i se administrează o înțepătură paralizantă și, mai apoi, este transportată drept pradă la cuib, pentru a hrăni larvele.
În medie, lupul albinelor poarte captura 25 de albine pe zi, cu o rată de succes de aproximativ 75%. Pagubele pot fi foarte mari. Efectele imediate constau în pierderea albinelor lucrătoare, reducerea cantității de miere colectate și perturbarea activității normale a stupului. Pe termen lung, colonia de albine poate fi slăbită treptat. În acest mod, albinele devin vulnerabile la boli și este nevoie de costuri suplimentare pentru protecția lor.
Există măsuri preventive care pot fi urmate. Monitorizarea ar trebui să fie una regulată, prin inspecții zilnice, identificarea zonelor de cuiburi și observarea comportamentului albinelor. Pot fi instalate plase protective, bariere fizice sau capcane pentru lupul albinelor. Este recomandat ca zona stupilor să fie curățată regulă și eliminarea locurilor potențiale de cuibărit.
Lupul albinelor nu reprezintă un pericol direct pentru oameni. Acesta este focusat doar pe vânarea și capturarea albinelor. În comparație cu viespea comună, lupul albinelor este mai mare în dimensiune și are colorația mai distinctivă.
Prin monitorizarea constantă a stupilor și prin implementarea măsurilor de protecție, apicultorii pot reduce semnificativ atacul lupului albinelor asupra stupilor, asigurându-se în acest mod că producția de miere și sănătatea albinelor nu vor fi afectate.