O stea căzătoare este unul dintre cele mai spectaculoase și misterioase fenomene vizibile pe cerul nopții.
Fie că o zărim întâmplător în timpul unei plimbări sub clar de lună sau o așteptăm cu sufletul la gură în mijlocul unei ploi de meteori, apariția sa are darul de a ne emoționa, de a ne trezi curiozitatea și, mai ales, de a ne face să sperăm. De-a lungul timpului, stelele căzătoare au fost învăluite în povești, superstiții și simboluri ale dorințelor.
Ce este o stea căzătoare și cum se formează
Contrar a ceea ce numele sugerează, o stea căzătoare nu este deloc o stea. Este, de fapt, o particulă minusculă din spațiu – un meteoroid – care pătrunde în atmosfera Pământului cu o viteză uriașă. În timp ce traversează straturile atmosferice, contactul cu aerul face ca această particulă să se încingă și să se vaporizeze, creând o dâră luminoasă pe cer. Acesta este momentul pe care îl numim popular stea căzătoare.
Majoritatea meteoroizilor sunt de dimensiuni foarte mici, uneori mai mici decât un bob de orez, dar viteza lor extremă – uneori peste 70.000 de kilometri pe oră – îi face să producă o lumină intensă pe cerul nopții. Când aceștia sunt mai mari și nu se dezintegrează complet, pot ajunge la sol sub formă de meteoriți.
Stelele căzătoare pot apărea oricând, dar devin mai vizibile în timpul ploilor de meteori, evenimente regulate care au loc atunci când Pământul trece prin dârele de praf lăsate de comete. Cele mai cunoscute ploi de meteori sunt Perseidele (în august) și Geminidele (în decembrie), care oferă uneori zeci sau chiar sute de „stele căzătoare” pe oră, într-un adevărat spectacol ceresc.
Fenomenul este observabil cu ochiul liber, fără telescop sau echipamente speciale, iar condițiile ideale sunt un cer senin, fără poluare luminoasă și departe de orașe.
Între ştiinţă şi mitologie
De-a lungul istoriei, apariția unei stele căzătoare a fost interpretată în multe feluri, adesea fiind considerată o manifestare a voinței divine. În multe culturi, se credea că momentul în care vezi o stea căzătoare este sacru, oferind o șansă rară de a-ți pune o dorință care să se îndeplinească. Acest obicei a supraviețuit până în zilele noastre și, chiar dacă mulți dintre noi înțelegem fenomenul din punct de vedere științific, magia și superstiția din jurul lui nu s-au pierdut.
Grecii antici, de exemplu, credeau că zeii privesc în jos spre Pământ prin crăpături ale cerului, iar aceste crăpături permiteau căderea stelelor. În Europa medievală, stelele căzătoare erau adesea văzute ca prevestiri – uneori bune, alteori rele – în funcție de context. În unele părți ale lumii, se spunea că ele sunt sufletele celor decedați, care își iau rămas-bun de la cei vii.
În prezent, stelele căzătoare sunt încă subiecte populare în literatură, poezie și filme, simbolizând speranța, schimbarea sau renașterea. Ele rămân o punte între realitate și vis, între cer și sufletul omenesc.
Dincolo de legende și romantism, observarea unei stele căzătoare poate fi o experiență profund personală, privitul cerului făcându-ne să înţelegem cât de vast este universul și cât de mici suntem.