Magistrați cu pensii speciale plătesc chirii de 60 de lei! Cum beneficiază foștii și actualii judecători de privilegii la stat

Peste 80 de persoane, printre care foști și actuali magistrați, avocați și notari, locuiesc în locuințe de serviciu ale Ministerului Justiției, plătind chirii simbolice, care variază între 60 și 197 de lei pe lună. În același timp, milioane de români care trăiesc în marile orașe se confruntă cu chirii exorbitante, de ordinul sutelor de euro, și nu beneficiază de aceleași privilegii.

Și mai grav, dintre acești chiriași, 36 sunt pensionari „speciali”, unii dintre ei fiind pensionați de mai bine de zece ani, dar păstrând locuințele primite de la stat, chiar dacă dețin deja imobile proprii în județul Ilfov sau în alte zone.

Chiriile modice sunt un avantaj acordat de Ministerul Justiției, dar, cu toate acestea, Ministerul a refuzat să facă publice numele celor care beneficiază de aceste locuințe, invocând protecția datelor cu caracter personal. Cu toate acestea, jurnaliștii de la Europa Liberă au reușit să identifice câțiva dintre acești beneficiari. Printre ei se numără nume importante din justiție, precum Valentin Bădiță, Mihail Dafina și Ingrid Luciana Mocanu.

Chirii simbolice pentru magistrații cu pensii speciale

Valentin Bădiță, judecător la Curtea Militară de Apel, împreună cu soția sa, care este grefier la Tribunalul Militar București, plătește o chirie de doar 197 de lei pe lună pentru o locuință de serviciu. Deși familia deține un apartament în Bragadiru și alte imobile în județul Gorj, aceștia beneficiază în continuare de chiria preferențială oferită de stat.

Mihail Dafina, fost magistrat militar, s-a pensionat la sfârșitul anului 2021, dar a păstrat locuința de serviciu. Dafina deține și un apartament de 109 mp în Chitila, județul Ilfov, dar plătește doar 194 de lei chirie pentru apartamentul de la stat. De asemenea, Ingrid Luciana Mocanu, fostă angajată a Ministerului Justiției, pensionară specială, beneficiază de o locuință de serviciu pe care o ocupă la o chirie minimă, deși și ea deține proprietăți personale. După 25 de ani de carieră, Mocanu a ieșit la pensie, având dreptul să rămână în locuința de serviciu chiar și după încetarea raporturilor de muncă cu statul.

Înainte de 2005, aceste apartamente de serviciu puteau fi cumpărate cu sume modice, iar unii magistrați au profitat de acest privilegiu. De exemplu, patru judecători de la Înalta Curte au solicitat instanței, în 2005, să le permită să cumpere apartamentele închiriate, considerând că acest drept le era deja câștigat. Printre aceștia se numără Lidia Bărbulescu, fostă președintă interimară a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care, în prezent, este notar public în București și locuiește în continuare într-un apartament de serviciu.

Reacția autorităților 

Ministerul Justiției a refuzat să precizeze care este durata pentru care aceste contracte de închiriere sunt valabile, iar Legea 303/2022, care interzice magistraților pensionați să mai dețină locuințe de serviciu, nu afectează actualii chiriași cu contracte active. Așadar, mulți dintre acești foști magistrați continuă să beneficieze de locuințele de serviciu și de chirii modice, în ciuda faptului că au ieșit din sistem și au deja imobile proprii.

Este demn de menționat că Ministerul Justiției nu se limitează doar la închirierea unor locuințe de serviciu, ci și la decontarea unor chirii pentru locuințe pe piața liberă. Conform unui ordin din 2012, ministerul poate deconta până la 600 de euro pe lună pentru un magistrat care locuiește în București, iar pentru un polițist din structuri judiciare poate deconta până la 400 de euro pe lună.

Această practică ridică multe semne de întrebare, în contextul în care românii, în majoritatea lor, plătesc chirii mult mai mari pentru locuințele pe care le închiriază pe piața liberă, iar statul continuă să susțină financiar magistrații și angajații săi.

Această situație generează un sentiment de nedreptate și de inegalitate în rândul populației. Pe de o parte, magistrații beneficiază de chirii simbolice și privilegii legate de locuințele de serviciu, iar pe de altă parte, cetățenii de rând sunt nevoiți să facă față unor chirii mari, de multe ori inaccesibile, și unor venituri care nu le permit să își permită un trai decent.

Românii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de privilegiile de care se bucură anumite categorii sociale, în special magistrații, care par să rămână protejați de orice normă economică sau socială impusă majorității populației.