LIVE VIDEO – Mihai Eminescu, 172 ani de la naştere! Ediţie BZI LIVE ce are în prim-plan evocarea marelui poet naţional alături de cercetătorul şi istoricul dr. Corneliu Ciucanu (Academia Romană) şi scriitorul respectiv profesorul Ioan Răducea, Colegiul Naţională de Artă ”Octav Băncilă” Iaşi – FOTO

Miercuri, 19 ianuarie 2022, începând cu ora 15.00 în Platoul BZI LIVE este programată o nouă emisiune-dialog ce are în prim-plan evocarea marelui poet naţional Mihai Eminescu (pe 15 ianuarie 2022 s-au împlinit 172 ani de la naşterea acestuia – 15 ianuarie 1850)! Totul alături de cercetătorul şi istoricul dr. Corneliu Ciucanu – Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Romane, Filiala Iaşi şi scriitorul respectiv profesorul de Limba şi literatura roman – Ioan Răducea, Colegiul Naţională de Artă ”Octav Băncilă” Iaşi. În esenţa producţiei media va fi figura marelui intelectual roman, secvenţe esenţiale din viaţa sa, rolul şi importanţa lui Mihai Eminescu pentru Cultura Naţională, considerat de critici şi de romani cel mai mare poet al secolului.

Mihai Eminescu este socotit de cititorii romani şi de critică literară postuma drept cea mai importantă voce poetică

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani, Moldova – d. 15 iunie 1889, Bucureşti, România) a fost un poet, prozator şi jurnalist roman, socotit de cititorii romani şi de critică literară postuma drept cea mai importantă voce poetică din Literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII şi XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creaţia sa aparţinând unui romantism literar relativ întârziat. Mihai Eminescu a recuperat temele tradiţionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut şi pasiunea pentru istoria naţională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia şi cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc.

Între 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filosofie şi Drept

Între 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filosofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle; începe colaborarea la ”Convorbiri Literare”; debutează ca publicist în Ziarul ”Albina” din Pesta. Între 1872 şi 1874 este student la Berlin. Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filosofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene. Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. E director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul ”Curierul de Iaşi„. Continuă să publice în ”Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion Creanga pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură; are necazuri în familie; este îndrăgostit de Veronica Micle.

În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul ”Timpul”. Desfăşoară o activitate publicistică excepţională, tot aici i se ruinează însă sănătatea

În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul ”Timpul”. Desfăşoară o activitate publicistică excepţională, tot aici i se ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme (Scrisorile, Luceafărul etc.). În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la spitalul doctorului Sutu, apoi la un institut pe lângă Viena. În decembrie îi apare volumul ”Poezii”, cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu). Mihai Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15 iunie, în zori – ora 3) în Casa de Sănătate a doctorului Sutu.

E înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Scoală Normală de Institutori

În ”Viaţa lui Mihai Eminescu” (1932), George Călinescu a scris aceste emoţionate cuvinte despre moartea poetului: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare

Prin articolele sale publicate, mai ales în perioada în care a lucrat la ”Timpul” a reuşit să-i ”deranjeze” pe câţiva lideri importanţi din acest mare partid. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieţii politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă. În plus, jurnalistul Mihai Eminescu era la nevoie şi cronicar literar sau teatral, scria despre viaţa mondenă sau despre evenimente de mai mică importanţă, fiind un veritabil cronicar al momentului. Eminescu a fost activ în societatea politico-literara ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ”Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani ”De-aş avea”, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Romane de Titu Maiorescu.