Creșterile de pensii operate în 2024 au modificat semnificativ structura cheltuielilor publice, iar datele oficiale indică o presiune bugetară tot mai mare. Casa Națională de Pensii atrage atenția asupra impactului financiar generat de indexări și de marea recalculare. Pensionarii sunt direct vizați de aceste evoluții, în condițiile în care sustenabilitatea majorărilor este pusă sub semnul întrebării în anii următori.
Potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii, cheltuielile totale cu pensiile au crescut constant în intervalul 2023–2025, diferența dintre sumele plătite în acești ani ajungând la aproape 45 de miliarde de lei. Această creștere a fost susținută în mare parte prin împrumuturi contractate de stat pentru acoperirea obligațiilor curente.
Anul 2024 a fost marcat de două intervenții majore asupra pensiilor din sistemul public, cu impact direct asupra veniturilor pensionarilor. Pensiile au fost indexate cu 13% începând cu 1 ianuarie, iar de la 1 septembrie a fost aplicată marea recalculare, care a dus la creșteri semnificative pentru un număr mare de beneficiari.
Aceste intervenții au generat un impact bugetar imediat și consistent. Datele centralizate de Casa Națională de Pensii arată că majorările au dus la o creștere accelerată a cheltuielilor totale cu pensiile, într-un ritm care depășește capacitatea curentă de finanțare din venituri proprii ale statului.
În acest context, autoritățile semnalează faptul că nivelul actual al cheltuielilor este susținut în mare parte prin împrumuturi, ceea ce ridică semne de întrebare privind posibilitatea menținerii acelorași ritmuri de creștere și în anii următori, fără ajustări sau măsuri compensatorii.
Cum au evoluat cheltuielile cu pensiile în ultimii ani
Analiza datelor oficiale relevă o creștere rapidă a sumelor alocate pentru plata pensiilor într-un interval relativ scurt. În anul 2023, cheltuielile totale cu pensiile s-au ridicat la 110.772.552.143 de lei, reprezentând baza de la care au pornit majorările ulterioare.
În 2024, pe fondul indexării de la începutul anului și al recalculării aplicate din luna septembrie, pensii majorate au fost achitate pentru perioada septembrie–decembrie. Astfel, cheltuielile totale au ajuns la 135.423.130.657 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 14,7 miliarde de lei față de anul anterior.
Diferența reflectă nu doar efectul punctual al recalculării, ci și acumularea impactului financiar al noilor formule de calcul, care au dus la creșteri medii de aproximativ 500 de lei pentru o parte semnificativă dintre pensionari, conform informațiilor publicate în spațiul public.
2025, primul an cu efect complet al majorărilor pensiilor
Dacă anul 2024 a reprezentat începutul aplicării noilor valori, 2025 este primul an în care pensiile majorate sunt plătite integral pe parcursul tuturor celor 12 luni. Acest aspect se reflectă direct în nivelul cheltuielilor bugetare.
Pentru anul 2025, datele arată că statul a cheltuit 154.062.194.709 lei pentru pensii, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 19 miliarde de lei comparativ cu 2024. Ritmul de creștere confirmă faptul că impactul real al măsurilor adoptate anterior se manifestă pe termen mediu, nu doar imediat după aplicare.
Autoritățile recunosc că aceste sume nu au putut fi acoperite exclusiv din veniturile bugetare curente. În lipsa unor încasări suplimentare proporționale, statul a apelat la împrumuturi pentru a asigura plata la timp a pensiilor, ceea ce amplifică presiunea asupra finanțelor publice.
Explicațiile oficiale privind presiunea bugetară
În documentele Ministerului Finanțelor sunt detaliate cauzele care au dus la majorarea accelerată a cheltuielilor sociale. Aceste explicații plasează recalcularea pensiilor în centrul evoluțiilor recente, alături de alte măsuri cu impact bugetar semnificativ.
„Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii”, se arată în documentul Ministerului de Finanțe.
În același context, autoritățile precizează că presiunea asupra bugetului a fost accentuată și de alte cheltuieli sociale.
„Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 mld lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 mld lei, cu 60% mai mult față de anul 2024”, se mai menționează în documentul citat.