Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO: „Vom lua măsuri de vigilenţă sporită şi de prezenţă militară inclusiv în România”

Editia PDF

20 apr 2024

Adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, a transmis în această seară că printre propunerile pe care NATO le-a făcut Federaţiei Ruse se află şi cele privind retragerea trupelor ruseşti din Transnistria, Georgia, Crimeea şi Donbas.

„Este o diferenţă fundamentală între modul democratic în care funcţionează alianţa noastră şi modul în care Federaţia Rusă încearcă să impună prin forţă unor naţiuni suverane o altă direcţie decât cea pe care doresc să o ia”, adaugă oficialul NATO.

NATO este îngrijorată de prezența ilegală a trupelor rusești pe teritoriul unor națiuni independente

Mircea Geoană a afirmat că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord își va proteja aliații și va încerca să rămână transparentă și să consolideze încrederea oamenilor.

„Suntem extrem de hotărâţi să ne protejăm aliaţii, asta vom face şi o facem în mod constant, dar suntem la fel de dispuşi să avem măsuri de transparenţă şi creşterea încrederii”, a afirmat adjunctul secretarului general al NATO.

De asemenea, Geoană a vorbit despre propunerea înaintată Federației Ruse, în scopul detensionării situației conflictuale, pentru ca aceasta să nu escaladeze.

„Aceasta este esenţa propunerilor pe care am făcut-o Federaţiei Ruse: dacă tot vorbiţi despre faptul că NATO este o aşa-zisă ameninţare, haideţi să ne uităm mai direct la lucrurile pe care le putem face şi lucrurile care ar putea să detensioneze situaţia şi apelăm încă o dată la Federaţia Rusă pe de o parte să dezescaladeze situaţia din jurul Ucrainei, dar în documentul nostru scris am făcut şi un apel pentru retragerea trupelor ruseşti din Transnistria, retragerea trupelor ruseşti din Abhazia şi Osetia de Sud, Georgia, retragerea din Crimeea şi din Donbas.

Pentru că atunci când Federaţia Rusă vine cu propuneri de genul: plecaţi cu orice formă de prezenţă militară din estul Alianţei, trebuie să se uite în primul rând într-un fel la propriile lor acţiuni” a declarat reprezentantul NATO.

De asemenea, oficialul român a explicat că spre deosebire de țările care au prezență militară rusească pe teritoriul lor, împotriva voinței acestora, fostele țări comuniste, printre care și România au aderat la NATO fără niciun factor care să le influențeze decizia.

„Dacă România şi Polonia şi Ţările Baltice şi noi toţi care am fost ţări fost comuniste am aderat prin propria noastră voinţă, liberă şi neinfluenţată de nimeni, dorinţa de a intra la NATO, toate ţările care au prezenţă militară rusească este făcută împotriva voinţei acestor ţări.

Deci este o diferenţă fundamentală între modul democratic în care funcţionează alianţa noastră şi modul în care Federaţia Rusă încearcă să impună prin forţă unor naţiuni suverane o altă direcţie decât cea pe care doresc să o ia.

Sunt lucruri la care nu putem să ajungem la un acord, sunt lucruri la care putem să ajungem la un acord şi insistenţa mea şi mesajul meu către partea rusă este să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem face împreună. Putem şi trebuie să dezescaladăm situaţia”, a declarat Mircea Geoană, joi seară.

Mircea Geoană, despre scutul de la Deveselu

Pe de altă parte, Geoană a explicat că scutul anti-rachetă de la Deveselu şi instalaţiile NATO din Polonia şi Spania sunt „pur defensive” şi nu au fost concepute ca elemente „agresive” la adresa Federaţiei Ruse. El a explicat să sistemele anti-rachetă au fost instalate în România pentru a proteja împotriva unor riscuri de natură balistică dinspre Orientul Mijlociu.

„Şi da, dacă este nevoie de elemente de transparenţă şi de creştere a încrederii cu privire la veridicitatea şi autenticitatea declaraţiilor repetate pe care le-am făcut şi noi la NATO, şi aliaţii români, şi aliaţii americani, nu văd o problemă în a avea elemente de creştere a încrederii şi în discuţia cu Federaţia Rusă”, a adăugat Mircea Geoană.

Acesta a reafirmat că NATO este „extrem de hotărâtă” să îşi protejeze aliaţii.