Moștenirea unei case intră la bunuri comune? Ce prevede legea pentru români!

Moștenirea unei case intră la bunuri comune este întrebarea multor persoane. Una dintre cele mai frecvente dileme este legată de statutul unei case moștenite, dacă rămâne un bun personal sau intră automat la bunuri comune. Iată ce prevede legea pentru români!

Moștenirea unei case intră la bunuri comune?

Din punct de vedere juridic, moștenirea reprezintă modalitatea prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis către moștenitorii săi. Moștenirea se deschide automat la data decesului, fără a fi necesară o cerere prealabilă. Pot fi transmise prin moștenire case, apartamente, terenuri, conturi bancare sau alte bunuri de valoare, dar și eventualele datorii, în limitele stabilite de lege, precizează lovedeco.ro.

Conform legii, bunurile comune sunt cele dobândite de soți în timpul căsătoriei, indiferent de contribuția efectivă a fiecăruia. Totuși, legea face o distincție importantă între bunurile dobândite prin efort comun și cele obținute prin modalități speciale, cum sunt moștenirea sau donația. Aceste categorii de bunuri sunt tratate diferit pentru că nu au legătură cu veniturile sau munca depusă de soți în timpul căsătoriei. Prin urmare, o casă moștenită nu intră la bunuri comune. Codul Civil prevede în mod expres că bunurile dobândite prin moștenire sunt bunuri proprii ale celui care le dobândește, indiferent dacă moștenirea are loc înainte sau în timpul căsătoriei.

08:12, 11 Mar 2026

Noi reguli pentru românii care moștenesc o casă, un teren sau o mașină! Cât costă succesiunea în 2026 și ce pași legislativi sunt obligatorii! 

Moștenirea nu este rezultatul contribuției ambilor soți, ci consecința unei legături de rudenie sau a voinței exprese a defunctului. Prin urmare, legea protejează caracterul personal al bunului moștenit și îl scoate din sfera bunurilor comune, mai notează lovedeco.ro.

Reguli la succesiune după decesul unui părinte

Potrivit Codului Civil, moștenirea reprezintă transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane aflate în viață. Ea se poate realiza în două forme: legală și testamentară. Moștenirea legală se aplică atunci când nu există testament, atribuind drepturi rudelor și soțului supraviețuitor, dar nu și concubinilor. În schimb, moștenirea testamentară concretizează voința defunctului, indiferent de modul în care a fost întocmit documentul.

Codul Civil stabilește clar categoriile de persoane îndreptățite să moștenească, și anume soțul supraviețuitor, descendenții, ascendenții și colateralii până la gradul al patrulea inclusiv, notează capital.ro. Succesiunea nu se poate încheia la notar dacă moștenitorii nu prezintă actele de proprietate. Pot fi contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, acte de donație, certificate de moștenitor anterioare sau contracte de partaj. Totodată, pe lângă actele de proprietate, notarul mai cere o serie de documente suplimentare, fără de care succesiunea nu poate fi înregistrată și anume certificatul de deces al defunctului, actele de identitate ale moștenitorilor și, după caz, certificate de naștere sau de căsătorie. Dacă există un testament, acesta trebuie prezentat pentru a fi analizat și validat. Legislația prevede clar ce reguli trebuie să respecte moștenitorii atunci când fac succesiunea după decesul unei părinte, dar și care sunt situațiile când se poate pierde dreptul la moștenire. Părinții pot decide cui lasă averea, dar nu pot lua partea care se cuvine prin lege copilului, dreptul la moștenire prin rezerva succesorală.

Legislația mai prevede clar că bunurile moștenite de la familie nu sunt considerate bunuri comune, ci bunuri proprii. Prin urmare, o casă moștenită sau sau un teren nu vor reprezenta bunuri comune între soți.