Mulți români șomeri ar vrea să lucreze, dar nu pot! Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), în 2024, un număr semnificativ de români au vrut un loc de muncă, dar nu au reușit să îl obțină. Iată care sunt motivele care îi împiedică să se angajeze.
Mulți români șomeri ar vrea să lucreze, dar nu pot!
Conform unui raport INS, în 2024, România a înregistrat 6.139.600 de persoane inactive între 15 și 74 de ani, dintre care mulți caută un loc de muncă. Dintre acestea, 223.700 fac parte din „forța de muncă potențială adițională”. Aceasta include două categorii principale: 214.300 de români care ar dori un loc de muncă, dar nu caută activ unul, și 9.400 de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul imediat. Pe lângă aceste categorii de persoane inactive, există și o altă grupă, anume cei care lucrează cu program parțial, dar care își doresc să muncească mai mult.
Un număr semnificativ de români doresc un loc de muncă, dar susțin că nu reușesc să găsească oportunitățile potrivite sau nu sunt disponibili să înceapă lucrul imediat. Deși dorința de angajare este mare, factorii economici și sociali devin obstacole importante, susțin cei care caută un loc de muncă. Unii nu caută activ un job, dar sunt dispuși să înceapă muncă atunci când aceasta devine disponibilă, în timp ce alții susțin că nu au posibilitatea de a căuta un loc de muncă.
Datele INS din 2024 reflectă o situație complexă și paradoxală pe piața muncii din țară, unde mulți români ar dori să lucreze mai mult sau să găsească un loc de muncă, dar nu pot din diverse motive.
De ce tinerii își găsesc cu greu un loc de muncă
Un raport recent arată că tinerii reușesc tot mai greu să se angajeze, iar mulți preferă să fie șomeri. Ruptura dintre tineri și piața muncii se produce atunci când vine vorba de salarii și program, și asta pentru că pretențiile noii generații nu se pliază la realitatea din câmpul muncii. 25% dintre tinerii români sunt șomeri, asta deși piața muncii se confruntă cu un deficit mare de forță de muncă.
Salariul este problema principală atunci când vine vorba de angajare, mai ales în marile orașe din țară. O altă problemă pentru noua generație este și programul de muncă. Mulți vor să lucreze de acasă sau să aibă un program hibrid de lucru și să aibă o meserie foarte bine plătită. România are cea mai mare pondere a tinerilor de 15-29 de ani care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat. Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE. Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare. România se confruntă cu o criză a forței de muncă și cu un număr mare de tineri care nu lucrează sau abandonează școala de la o vârstă fragedă.
Cert este că piața muncii din România se confruntă cu un deficit de angajați. Deși mulți caută un loc de muncă, în realitate puțini sunt dispuși să înceapă munca imediat din diverse motive.
in cazul tinerilor nu este vorba numai despre salariu și program ! nepotismul și locurile de muncă cumpărate de pilele celor din sistem reprezintă unul din motivele majore !