Statele Unite și Iranul au pe masă o propunere extrem de solidă pentru a pune capăt războiului, a anunțat secretarul de stat american Marco Rubio. Aflat într-o vizită oficială în India, șeful diplomației de la Washington a sugerat că un acord istoric ar putea fi parafat în cursul zilei de luni, deși ritmul discuțiilor este îngreunat de problemele logistice ale Teheranului. Pe fondul acestor semnale optimiste, piețele bursiere din Asia au înregistrat creșteri substanțiale, în timp ce prețul petrolului la nivel global a scăzut brusc.
Ce prevede planul de pace și de ce întârzie răspunsul Teheranului
Negocierile actuale, desfășurate la Delhi și în alte centre diplomatice, nu vizează o soluție definitivă, ci un acord-cadru de tranziție. Punctele cheie ale documentului aflat în discuție includ:
- Prelungirea armistițiului actual cu încă 60 de zile;
- Redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz, blocată anterior de Iran;
- Stabilirea unui calendar pentru viitoarele negocieri privind programul nuclear iranian.
Deși Rubio a confirmat că un anunț oficial ar putea veni în orice moment, el a avertizat că „va dura puțin până când vom primi un răspuns din partea Iranului”.
Conform serviciilor secrete americane, citate de CBS News, o cauză majoră a temporizării este izolarea Liderului Suprem al Iranului. Acesta a fost rănit într-un atac israelian chiar în prima zi a războiului și se ascunde în prezent într-o locație secretă, fapt care îngreunează fluxul de comunicare dintre emisarii iranieni și centrul de comandă de la Teheran. Din acest motiv, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmail Baghaei, a descris pozițiile celor două tabere ca fiind „foarte aproape, dar în același timp foarte departe”.
Tensiuni politice la Washington: Donald Trump își sfidează contestatarii
Proiectul de acord a provocat o ruptură majoră în interiorul Partidului Republican. Figuri influente din Congres consideră că termenii documentului sunt mult prea blânzi cu regimul de la Teheran. Senatorul Ted Cruz a catalogat inițiativa drept „o greșeală dezastruoasă”, în timp ce Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Forțe Armate din Senat, a criticat dur armistițiul:
„Tot ce s-ar realiza prin Operațiunea Epic Fury ar fi în zadar!”
De asemenea, senatorul Lindsey Graham, un aliat tradițional al Casei Albe, și-a exprimat îngrijorarea că un astfel de pact ar lăsa Iranul într-o poziție de forță în regiune, întrebându-se retoric de ce a mai fost declanșat acest război.
Președintele Donald Trump a reacționat prompt și tăios printr-o postare pe platforma Truth Social. Acesta a declarat că le-a cerut negociatorilor să nu precipite lucrurile doar de dragul de a semna un act și a respins criticile colegilor de partid:
„Nu îi ascult pe perdanții care critică ceva despre care nu știu nimic. Dacă voi face o înțelegere cu Iranul, va fi una bună și corectă.”
Dosarul nuclear și contextul unui conflict devastator
Miza de fond a negocierilor rămâne capacitatea nucleară a Iranului. Mesajul transmis de Donald Trump este clar: Teheranul „trebuie să înțeleagă” că nu i se va permite niciodată să dezvolte o armă atomică. Anumiți oficiali americani sugerează că acordul ar putea include o clauză prin care Iranul acceptă să predea stocurile de uraniu înalt îmbogățit.
La debutul conflictului, Teheranul deținea aproximativ 440 kg de uraniu îmbogățit la o puritate de 60%, un prag tehnic extrem de aproape de cel de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe. Cu toate acestea, președintele iranian Masoud Pezeshkian a reiterat la televiziunea de stat că țara sa este gata „să asigure lumea că nu caută să obțină o armă nucleară”, susținând caracterul pașnic al programului.
Războiul din Orientul Mijlociu a izbucnit pe 28 februarie 2026, în urma unor atacuri masive lansate de SUA și Israel asupra unor obiective din Iran. Replica Teheranului a vizat Israelul și bazele aliate din Golf, fiind însoțită de închiderea Strâmtorii Hormuz — o rută comercială critică prin care tranzitează 20% din resursele energetice ale planetei. Deși un armistițiu temporar a fost agreat la începutul lunii aprilie, porturile iraniene rămân sub o blocadă navală strictă impusă de SUA, blocadă care, potrivit lui Trump, va fi ridicată abia în momentul în care acordul final va fi semnat și certificat.