Prima pagină » Eveniment-Social » Neurochirurgul Vlad Ciurea va vorbi despre misterele neuroanatomiei în picturile lui Michelangelo, într-o conferință la Ateneul din Iași
Neurochirurgul Vlad Ciurea va vorbi despre misterele neuroanatomiei în picturile lui Michelangelo, într-o conferință la Ateneul din Iași

Neurochirurgul Vlad Ciurea va vorbi despre misterele neuroanatomiei în picturile lui Michelangelo, într-o conferință la Ateneul din Iași

05 nov. 2024, 02:00,
Iulia MARIA în Eveniment-Social

Maria Bilașevschi, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din Iași, și neurochirurgul Vlad Ciurea vor vorbi despre misterele neuroanatomiei în picturile lui Michelangelo, într-o conferință la Ateneul din Iași

Sâmbătă, 9 noiembrie, de la ora 19:00, în Sala Unirii, va avea loc cea de-a III-a ediție a proiectului „Conferințe la Ateneu”. Maria Bilașevschi și Vlad Ciurea vor dezvălui o legătură fascinantă între artă și știință, explorând tema „Neuroanatomia ascunsă în picturile lui Michelangelo din Capela Sixtină”.

Neurochirurgul Vlad Ciurea va vorbi despre misterele neuroanatomiei în picturile lui Michelangelo, într-o conferință la Ateneul din Iași

Conferința din 9 noiembrie promite să ofere participanților o experiență unică, aducând o interpretare inovatoare asupra lucrărilor lui Michelangelo din Capela Sixtină, printre care se numără și celebra frescă „Judecata de Apoi”. Este cunoscut faptul că Michelangelo, pe lângă talentul său artistic, era și un mare cunoscător al anatomiei umane. Se presupune că el a asistat la numeroase discuții, fapt ce i-a permis să observe structura corpului în detaliu. Astfel, lucrările sale nu sunt doar capodopere artistice, ci și expresii ale cunoștințelor sale despre anatomie, adesea ascunse în detalii subtile.

Acad. prof. univ. dr. Alexandru-Vladmir Ciurea va analiza modul în care Michelangelo a introdus elemente neuroanatomice în picturile sale, folosind simboluri și imagini care, la o primă vedere, par să fie strict religioase, dar care, în realitate, conțin mesaje științifice avansate. Alături de Maria Bilașevschi, critic de artă și președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, Alexandru-Vladmir Ciurea va discuta cum neuroanatomia poate influența percepția artistică și modul în care privitorii înțeleg opera de artă.

Michelangelo și simbolismul neuroanatomic din Capela Sixtină

Tematica neuroanatomiei în arta renascentistă este o abordare relativ recentă, iar cercetările moderne au reușit să dezvăluie detalii surprinzătoare în lucrările lui Michelangelo. Frescele din Capela Sixtină, realizate între anii 1508 și 1512, includ multiple scene biblice care au fost admirate și interpretate de-a lungul secolelor. Totuși, datorită cunoștințelor sale medicale și experienței în studiul corpului uman, Michelangelo a reușit să introducă elemente neuroanatomice care astăzi sunt recunoscute de specialiști, dar care au rămas neobservate secole la rând.

Un exemplu faimos este fresca „Judecata de Apoi”, în care cercetătorii au identificat forme care se aseamănă cu structuri anatomice, precum creierul uman sau diferite secțiuni ale sistemului nervos. Aceste reprezentări sunt, adesea, camuflate în mod inteligent în peisajul biblic, în figuri sau structuri arhitecturale. Prin această conferință, publicul va avea oportunitatea de a descoperi aceste simboluri ascunse și de a înțelege cum Michelangelo a folosit arta ca pe un mijloc de comunicare științifică subtilă.

„Vă invităm să participați la cea de-a treia ediție a proiectului Conferințe la Ateneu, ce promite a fi o seară deosebită, unde arta și știința se vor împleti într-o manieră captivantă. Nu ratați ocazia de a descoperi lucruri noi, de a interacționa cu idei inovatoare și de a vă lărgi orizonturile cunoașterii alături de acad. prof. univ. dr. Alexandru-Vladimir Ciurea și criticul de artă Maria Bilașevschi”, a declarat Gheorghiță Rusu-Persic, managerul interimar a Ateneului Național din Iași.

Conferințele organizate de Ateneul Național din Iași au scopul de a aduce în fața publicului subiecte complexe, prezentate într-o manieră accesibilă, prin întâlniri cu experți și personalități din domeniul culturii, științei și artei. Această ediție a Conferințelor la Ateneu deschide o perspectivă nouă asupra operei lui Michelangelo, care va surprinde și captiva atât pasionații de artă, cât și pe cei interesați de știință. Michelangelo, prin opera sa, rămâne un exemplu de geniu multidisciplinar, iar conferința oferită la Ateneu va permite publicului să redescopere creațiile sale prin prisma cunoașterii știițifice.

Maria Bilașevschi, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din Iași, și neurochirurgul Vlad Ciurea vor vorbi despre misterele neuroanatomiei în picturile lui Michelangelo, într-o conferință la Ateneul din Iași. Biletele pentru acest eveniment sunt disponibile atât online, pe site-ul oficial al Ateneului Național din Iași, cât și la casieria instituției.

Donație lunară
Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Alătură-te comunității noastre de susținători
Donația ta lunară ne ajută să planificăm și să continuăm să informăm corect și echidistant
Donație singulară
Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Plată sigură și protejată
Contribuția ta face diferența
Ne ajuți să rămânem independenți și să aducem informații de care ai nevoie
Articol recomandat
Învățătoarea lovită de fulger a vorbit din salonul de spital. Primele mărturii după ce a supraviețuit tragediei: „Ei sunt îngerii mei”
Învățătoarea lovită de fulger, Dumitra Topolianu, a făcut primele declarații după ce și-a revenit în spital. Cadrul didactic le mulțumește elevilor și medicilor care i-au salvat viața și spune că își dorește să revină la catedră. Dumitra Topolianu, învățătoarea care a fost lovită de fulger în timpul unei drumeții alături de elevii săi, a făcut […]
Învățătoarea lovită de fulger a vorbit din salonul de spital. Primele mărturii după ce a supraviețuit tragediei: „Ei sunt îngerii mei”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
31 iulie 2026
31 iulie 2026