Nicușor Dan blochează, din nou, legea hidrocentralelor. Ce interese sunt în joc și cine ar putea avea de câștigat

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care ar permite continuarea unor proiecte hidroenergetice începute cu aproape două decenii în urmă în interiorul unor arii naturale protejate. Gestul ridică o întrebare firească: de ce a ales șeful statului să ceară o nouă analiză a legii și în interesul cui este această intervenție?

Răspunsul oficial al Administrației Prezidențiale este legat de două teme sensibile: eficiența reală a proiectelor și protecția mediului. Nicușor Dan nu contestă decizia Curții Constituționale, care a stabilit că legea este constituțională, ci susține că Parlamentul trebuie să verifice dacă soluțiile adoptate mai sunt justificate în 2026.

În esență, președintele cere să se afle dacă proiectele hidroenergetice vechi mai sunt astăzi viabile, cât ar costa finalizarea lor și dacă energia care ar putea fi produsă justifică intervențiile asupra ariilor protejate.

De ce intervine Nicușor Dan acum?

Unul dintre argumentele centrale ale Administrației Prezidențiale este că fundamentarea legii pornește de la realități economice și energetice din 2021, când România și Europa traversau o criză majoră a prețurilor la energie.

Au trecut însă cinci ani, iar președintele consideră că datele trebuie actualizate înainte ca statul să permită modificarea unor limite ale ariilor protejate.

Parlamentului i se cere, practic, să verifice din nou proiectele: cât s-a construit până acum, cât mai costă lucrările, cât timp ar mai dura și ce cantitate de energie ar putea produce efectiv?

Nicușor Dan ridică și problema alternativelor. Dacă există variante mai rapide, mai ieftine și cu un impact mai mic asupra mediului, acestea ar trebui analizate înainte de modificarea regimului unor zone protejate.

Cine ar beneficia de lege?

Actul normativ vizează în principal proiecte hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007. Beneficiarii acestora ar putea obține modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru a permite finalizarea investițiilor.

De cealaltă parte, există interesul public pentru creșterea producției de energie și valorificarea unor investiții începute cu mulți ani în urmă.

Aici apare însă principala dilemă ridicată de președinție: merită continuate proiecte începute în urmă cu aproape 20 de ani doar pentru că au fost aprobate atunci sau trebuie demonstrat că ele mai sunt eficiente și necesare în prezent?

Administrația Prezidențială cere ca răspunsul să fie fundamentat pe date actuale, nu doar pe aprobări și documentații vechi.

Ce se întâmplă cu ariile protejate?

Un alt argument invocat de Nicușor Dan este necesitatea unor garanții de mediu mai clare.

Președintele solicită, printre altele, ca legea să precizeze explicit că siturile Natura 2000 nu intră sub incidența derogărilor și ca orice modificare a limitelor ariilor protejate să fie precedată de studii științifice și avize de specialitate.

De asemenea, Administrația Prezidențială vrea să fie stabilit foarte clar ce înseamnă „mentenanță”, „retehnologizare” și „modernizare”, astfel încât aceste noțiuni să nu poată fi folosite pentru a justifica intervenții mult mai ample decât cele prevăzute inițial.

Există și un interes politic?

Retrimiterea legii în Parlament poate fi privită și prin prisma conflictului dintre două obiective: accelerarea investițiilor energetice și protejarea mediului.

Nicușor Dan încearcă să nu blocheze definitiv proiectele hidroenergetice, dar cere ca acestea să treacă printr-o nouă verificare înainte ca statul să permită intervenții în zone protejate.

În același timp, decizia îi permite președintelui să se delimiteze de o soluție legislativă pe care o consideră insuficient fundamentată, fără să conteste direct verdictul CCR.

CCR a spus că legea este constituțională. De ce mai este nevoie de o reexaminare?

Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 735/2026, că legea respectă Constituția în raport cu criticile analizate. CCR a precizat că prevederile privind ariile protejate vizează zonele de interes național și nu exclud aplicarea legislației europene în cazul siturilor Natura 2000.

Asta nu înseamnă însă că legea trebuie promulgată în forma actuală. Constituționalitatea și oportunitatea unei legi sunt două lucruri diferite.

Prin retrimiterea actului normativ, Nicușor Dan cere Parlamentului să răspundă la o întrebare esențială: proiectele hidroenergetice vechi trebuie finalizate cu orice preț sau doar dacă mai sunt justificate economic, energetic și ecologic în România anului 2026?

De răspunsul Parlamentului depinde acum forma în care legea va reveni la Cotroceni.

@defectnews CINE ne CONDUCE? Spre folosul CUI????#romania #stiri ♬ original sound – DeFecT – DeFecT News