Președintele României, Nicușor Dan, participă joi și vineri,27 iunie, la Bruxelles, la primul său Consiliu European de la preluarea mandatului. Reuniunea are loc într-un context internațional complex, dominat de teme de securitate, sprijin militar și umanitar pentru Ucraina, dar și de tensiunile crescânde din Orientul Mijlociu.
Potrivit Administrației Prezidențiale, România își va reafirma, prin vocea președintelui, susținerea pentru parcursul european al Ucrainei, în condițiile în care liderii europeni discută la acest summit despre pașii concreți în vederea aderării Kievului la Uniunea Europeană, sprijinul pentru obținerea unei păci durabile și presiunile diplomatice asupra Rusiei.
Liderii UE decid viitorul Europei
Un alt punct esențial pe agenda României este sprijinul pentru Republica Moldova, mai ales în perspectiva Summitului UE – Republica Moldova programat pentru 4 iulie și a alegerilor parlamentare din toamnă. România solicită Uniunii să mențină sprijinul politic, economic și instituțional pentru autoritățile de la Chișinău.
În paralel, Consiliul European analizează riscurile regionale și globale generate de situația din Orientul Mijlociu. Printre subiectele discutate se numără criza umanitară din Gaza, programul nuclear iranian și riscul escaladării conflictelor în zonă.
Totodată, liderii UE vor discuta despre perspectivele de extindere a Uniunii Europene, cu accent pe Balcanii de Vest. În urma vizitei recente în regiune a președintelui Consiliului European, António Costa, subiectul a revenit pe agenda europeană. România susține în continuare avansarea procesului de integrare europeană pentru țările candidate din zonă (cum sunt Albania, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord sau Muntenegru) pe baza progreselor și reformelor asumate de fiecare stat în parte.
Nicușor Dan, în prima linie la Bruxelles, în fața liderilor Europei
Participarea președintelui Nicușor Dan la acest Consiliu European are loc imediat după summitul NATO de la Haga, unde aliații au stabilit o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. Potrivit noilor angajamente, statele membre NATO trebuie să aloce anual până la 5% din PIB pentru apărare, împărțiți astfel:
- Minimum 3,5% pentru obiective militare: echipamente, capabilități NATO, pregătire a forțelor;
- Până la 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și reziliență civilă, dar și inovație în industria de apărare.
- Fiecare stat membru trebuie să prezinte planuri naționale anuale prin care să demonstreze cum vor atinge acest obiectiv.
În plus, liderii au agreat ca ajutorul acordat Ucrainei să fie inclus în calculul contribuțiilor pentru NATO. Totodată, a fost reafirmată unitatea transatlantică și importanța menținerii prezenței americane în Europa – un mesaj susținut și de președintele Nicușor Dan, care a evidențiat rolul strategic al cooperării dintre SUA și UE.
Consiliul European este format din liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (președinți sau prim-miniștri) alături de președintele Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) și de președintele Consiliului European (António Costa). Acest organism nu adoptă legislație, dar stabilește direcțiile strategice ale Uniunii, în special în domeniile politicii externe, securității, economiei și extinderii.
Deciziile sunt adoptate, de regulă, prin consens, dar în unele cazuri se poate recurge la votul cu majoritate calificată. Numai liderii statelor membre au drept de vot.
Reuniunea de la Bruxelles marchează astfel prima prezență a lui Nicușor Dan la masa marilor decizii europene, într-un moment crucial pentru stabilitatea regională și pentru viitorul extinderii Uniunii.