Nicușor Dan, întrebat de ce nu a ajuns la Casa Albă și nu l-a adus pe Trump în România

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat de ce, la aproximativ un an și jumătate de la preluarea mandatului, nu a reușit să ajungă la Casa Albă pentru o întâlnire cu Donald Trump sau cu vicepreședintele JD Vance și nici să aducă un oficial american de rang înalt în România. În replică, șeful statului a susținut că performanța unei administrații în politica externă nu trebuie evaluată după numărul sau rapiditatea vizitelor oficiale, ci după rezultatele obținute în materie de securitate și relații internaționale.

Întrebarea jurnalistului a pornit de la exemplele unor foști președinți ai României. Traian Băsescu a mers la Washington și s-a întâlnit cu George W. Bush la trei luni de la preluarea mandatului, în 2005, iar Emil Constantinescu l-a primit la București pe Bill Clinton în 1997, după opt luni de mandat. Reporterul a invocat și exemplele lui Ion Iliescu și Klaus Iohannis, întrebând dacă lipsa unor astfel de întâlniri reprezintă un eșec politic și diplomatic.

Nicușor Dan a respins această interpretare și a afirmat că relația României cu Statele Unite s-a consolidat, în paralel cu parteneriatul european.

„Eu cred că succesul sau insuccesul în materie de politică externă al unei administrații nu se măsoară în viteza unei vizite într-un loc sau altul din lumea asta. Cred că succesul, și în special în condițiile de securitate pe care le trăim azi, succesul este de a realiza acele obiective de securitate și politică externă pe care administrația și le-a propus”, a declarat președintele.

Acesta a susținut că România a continuat un parcurs deja favorabil în domeniul securității și că poziția țării s-a consolidat atât în relația cu Washingtonul, cât și în cea cu partenerii europeni.

Ce spune despre contractul de lobby din Statele Unite

În aceeași conferință de presă, Nicușor Dan a fost întrebat de ce Președinția nu susține desecretizarea contractului de lobby pentru reprezentarea intereselor României în Statele Unite, în condițiile în care Departamentul de Justiție american publică informații despre sumele plătite pentru diferite servicii.

Președintele a explicat că documentul este un contract între două părți, supuse unor legislații diferite și unor obligații de confidențialitate.

„Toate chestiunea este că e un contract între două părți. Fiecare supuse unei alte legislații și cu constrângerile sale, fiecare cu constrângerile sale de confidențialitate. În plus, anumite obiective strategice ale României în raport cu partenerul american nu e logic să fie foarte publice, ci doar enunțate generic. Dar elementele esențiale, presa, toate lucrurile astea sunt publice”, a afirmat Nicușor Dan.

Întrebat și cum a reacționat când a aflat că Paolo Zampolli l-a pus pe speaker în timpul unei conferințe de presă organizate la un eveniment din Sectorul 4, șeful statului a răspuns scurt: „Am zâmbit așa”.

România a făcut o ofertă pentru consolidarea prezenței militare americane

Un alt subiect abordat a fost reevaluarea prezenței militare americane în Europa și oferta înaintată de România pentru securizarea suplimentară a trupelor Statelor Unite pe teritoriul țării noastre.

Nicușor Dan a confirmat că România a transmis răspunsurile la un chestionar amplu solicitat de administrația americană și că evaluarea la nivelul departamentului coordonat de Elbridge Colby s-a încheiat, dosarul fiind transmis secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.

Președintele a spus că România a făcut toate demersurile posibile pentru a obține un rezultat favorabil, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării și firmelor de lobby.

„Eu cred că am făcut noi, România, însemnând Minister de Externe, Ministerul Apărării, firmele de lobby, tot ce putea să fie făcut pentru ca soluția să fie cât mai bună pentru România”, a declarat acesta.

Printre propunerile înaintate Washingtonului se numără și contribuția financiară a României la costurile menținerii trupelor americane, după modelul altor state. Nicușor Dan a precizat că există și componente nepublice ale ofertei, care vizează locații și echipamente.

Decizia finală aparține însă administrației americane, iar președintele a evitat să facă estimări privind rezultatul evaluării.

„Eu cred că România a fost foarte serioasă în acest demers și așa cum am spus-o tuturor oficialilor americani și cum am spus-o și în intervențiile publice, cred că este un beneficiu reciproc”, a subliniat Nicușor Dan.

El a argumentat că poziția geografică a României și, în special, baza militară de la Mihail Kogălniceanu reprezintă un avantaj strategic pentru Statele Unite, oferind posibilitatea proiectării forței militare în mai multe regiuni, inclusiv în Orientul Mijlociu și estul Mediteranei.

„România nu trebuie să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană”

Președintele a respins și ideea că deschiderea față de administrația americană ar putea însemna neglijarea parteneriatelor europene. Întrebat despre echilibrul dintre cele două direcții, în contextul în care România va marca anul viitor 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Nicușor Dan a catalogat dezbaterea drept una falsă.

„În primul rând că, cu titlu general, este o falsă problemă că România trebuie să, sau o falsă dezbatere. România trebuie să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană. Eu spun același lucru și la București și la Bruxelles și la Washington. Relația transatlantică este extrem de importantă pentru România, evident, dar extrem de importantă pentru Europa din perspectiva Statelor Unite și invers. Deci poziția noastră este extrem de clară, transparentă și aceeași în toate contextele”, a declarat președintele.

Declarațiile vin într-un moment în care administrația americană reevaluează dispunerea trupelor sale în Europa, iar România încearcă să își consolideze rolul strategic în regiunea Mării Negre. Miza este una importantă pentru securitatea țării, dar și pentru relația bilaterală cu Washingtonul, în condițiile în care prezența militară americană rămâne un element central al garanțiilor de securitate.