Noaptea Sfântului Bartolomeu, unul dintre cele mai sângeroase evenimente din Franța! Peste 30.000 de protestanți au fost masacrați

Noaptea Sfântului Bartolomeu este probabil unul dintre cele mai sângeroase evenimente din secolul al XVI-lea. Acest eveniment este considerat de unii experți drept „cel mai mare masacru religios”.

Acest eveniment a fost unul emblematic pentru perioada tumultoasă a vremii. Noaptea Sfântului Bartolomeu a fost rezultatul unor factori politici, religioși și sociali, cauzat de conflictele dintre nobilimea catolică și cea protestantă și de ostilitatea față de politica regală de reconciliere.

Noaptea Sfântului Bartolomeu

Pentru mult timp, Caterina de Medici și Carol al IX-lea au fost considerați responsabili. Astăzi, se crede că ordinul regal se referea doar la uciderea liderilor hughenoți. Cu toate acestea, când Carol al IX-lea a ordonat încetarea masacrului în dimineața de 24 august, furia poporului scăpase de sub control.

11:37, 06 Nov 2025

FOTO Cine a fost Regele Soare? Iată de ce Ludovic al XIV-lea a fost asociat cu corpul ceresc!

Secolul al XVI-lea era marcat de frământări intelectuale și religioase. Sub influența umanismului, savanții promovau reforme, iar în Franța, evanghelismul încuraja o întoarcere la Evanghelie. Mișcarea evanghelistă era susținută de episcopul de Meaux, Marguerite d’Angoulême și Lefevre d’Étaples, care tradusese Biblia în franceză în 1530. Totuși, Reforma condusă de Martin Luther critica abuzurile Bisericii Catolice, iar lucrările sale au fost condamnate de autoritățile franceze. Jean Calvin, un alt lider reformist, a dezvoltat principiile protestante, care au câștigat adepți în ciuda persecuțiilor regale.

După Tratatul de la Saint-Germain, semnat în 1570, pacea dintre catolici și protestanți era fragilă. Revenirea protestanților la curtea regală, precum liderul lor Gaspard de Coligny, a provocat nemulțumiri. Caterina de Medici a încercat să mențină pacea prin căsătoria fiicei sale, Margareta de Valois, cu Henric de Navara. Ceremonia a avut loc pe 18 august 1572, dar a fost boicotată de catolicii extremiști și de Papa Grigore al XIII-lea. Tensiunile au crescut odată cu tentativa de asasinare a amiralului Coligny, care a provocat furia protestanților. Familia regală, temându-se de un război civil, a decis eliminarea liderilor hughenoți.

Un masacru ce nu a putut fi oprit

Pe 23 august, consilierii regelui Carol al IX-lea au hotărât uciderea liderilor protestanți. Ordinul militar a fost încredințat ducelui de Guise și aliaților săi. Semnalul atacului a fost dat de clopotele bisericii Saint-Germain l’Auxerrois, iar hughenoții au fost masacrați în masă. Protestanții din Luvru au fost uciși, iar trupurile lor au fost aruncate în Sena. Amiralul Coligny a fost asasinat, iar cadavrul său a fost mutilat și batjocorit. Poporul parizian, incitat de violențele din noapte, a atacat protestanții, ucigând fără discriminare. Casele hughenoților au fost jefuite, iar cei care i-au protejat au fost, de asemenea, amenințați.

Regele Carol al IX-lea a încercat să oprească masacrul, dar violențele s-au extins în alte orașe. Henric de Navara și prințul de Condé au fost cruțați, dar forțați să se convertească la catolicism. Acest episod sângeros a marcat profund istoria Franței, fiind o expresie extremă a intoleranței religioase.

Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu reprezintă un moment sumbru al istoriei Franței, caracterizat prin violențe brutale declanșate de ură religioasă. Contextul tensionat al epocii, marcat de conflicte între catolici și protestanți, a fost agravat de rivalități politice și sociale.