O boală gravă se extinde în România. Cine sunt cei mai predispuși

Legioneloza, o infecție severă cauzată de bacteria Legionella pneumophila, înregistrează o creștere constantă în România, în special în lunile de vară, potrivit specialiștilor în boli infecțioase. Afectând predominant bărbații și având o rată ridicată de mortalitate, boala ridică semne de întrebare privind eficiența monitorizării și a măsurilor de prevenție în sistemul sanitar.

Conform datelor analizate la nivel european, România se confruntă cu o problemă de subdiagnosticare și subraportare, în ciuda obligațiilor legale privind declararea acestor cazuri. Temperaturile favorabile dezvoltării bacteriei — între 20 și 45 de grade Celsius — precum și utilizarea intensă a instalațiilor de climatizare în sezonul estival, creează condiții propice pentru răspândirea infecției.

Legioneloza, surse de contaminare

Legionella este o bacterie prezentă în medii umede, precum apa stagnantă din rezervoare, piscine, saune sau instalații de climatizare. În sezonul cald, aspersoarele de pe terase sau vaporizatoarele utilizate în restaurante și hoteluri pot deveni surse active de contaminare prin aerosoli contaminați. Aceste picături fine pot fi inhalate cu ușurință, afectând în mod direct plămânii.

Deși pare o amenințare rară, datele din Spania, una dintre țările cu cea mai riguroasă monitorizare a acestei boli, arată o creștere medie anuală de aproape 9% a cazurilor și peste 11% a deceselor. Mortalitatea rămâne ridicată, în special în rândul pacienților vârstnici sau cu boli cronice.

Profilul pacientului: vârstă înaintată, imunitate scăzută

Studiile epidemiologice indică o incidență crescută în rândul bărbaților de peste 65 de ani, în special cei cu afecțiuni pulmonare sau istorii de fumat. Specialistul Diego García Martínez de Artola, reprezentant al Societății Spaniole de Boli Infecțioase, explică faptul că diagnosticul este pus în special la pacienți în stare critică, ceea ce contribuie la rata ridicată a mortalității.

O posibilă explicație pentru creșterea cazurilor ar putea fi schimbările climatice, care duc la temperaturi mai ridicate și la o multiplicare accelerată a bacteriei. În același timp, îmbunătățirea metodelor de diagnostic – în special utilizarea testelor PCR – a dus la o identificare mai frecventă a infecției.

Legioneloza în România: între lipsa dotărilor și subraportare cronică

Deși tratamentul cu antibiotice precum azitromicina este eficient, cheia rămâne prevenția și identificarea rapidă a focarelor. În România, lipsa metodelor moderne de testare în spitale limitează capacitatea de diagnostic, ceea ce duce la o raportare mult sub nivelul real. În 2018, autoritățile sanitare au raportat oficial doar 62 de cazuri, în ciuda condițiilor favorabile pentru transmiterea bolii.

Specialiștii avertizează că majoritatea cazurilor detectate sunt forme grave, ceea ce indică o monitorizare insuficientă a formelor ușoare sau asimptomatice. În plus, în peste 70% din cazuri, sursa exactă a infecției rămâne necunoscută.

În ciuda faptului că legioneloza nu se transmite de la om la om, măsurile de igienizare a instalațiilor și controalele epidemiologice devin esențiale, mai ales în instituțiile publice și unitățile medicale. Mortalitatea globală asociată infecției variază între 10 și 25%, cu valori mai ridicate în infecțiile nosocomiale.