Orașul Iași, la confluența dintre istorie, cultură și actualitate

Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională dorește să sublinieze polivalența orașului Iași, aflat la împletirea istoriei cu prezentul lumii moderne, un oraș complex al permanențelor și al metamorfozelor, care merită o analiză atentă și lucidă acum, în contextul zilelor de sărbătoare pe care le trăim cu emoție și responsabilitate, la mijlocul fiecărui octombrie.
Oglinzile trecutului
Odată ajuns la Iași poți fi domnitor, voievod, cronicar, dacă alegi să pășești pe urmele marilor personalități politice, poți deveni scriitor sau cititor în tăcerea profundă a marilor biblioteci, actor sau spectator al primului teatru evreiesc, profesor sau învățăcel prin sălile muzeelor, ale palatului universitar, locuri care au marcat geneza învățământului superior românesc, te poți imagina patriarh sau credincios, rezonând cu spiritualitatea, trecând pe lângă mănăstiri și biserici străvechi… Astfel, în doar câteva minute de timp condensat sau dilatat subiectiv, poți parcurge secolele de istorie ale Capitalei Moldovei. Cele 7 coline au apărat și străjuiesc trei simbolice lumi, care își unesc energiile și dau viață Iașului: lumea credinței, lumea artelor, lumea educației, lumi ce creează un univers spiritual, cultural, boem, un spațiu clădit din literatură de marile condeie, un exemplu de bună practică pentru educația de calitate, locul unde sacrificiul, trăirea, interogația și speranța în valorile spiritualității nu sunt străine locuitorilor.
14 octombrie reprezintă ziua în care centrul spiritual al României se mută la Iași, pentru a vindeca sufletele oamenilor, pentru a le da speranță și bucurie, prin pelerinaj și reculegere, tot așa cum în urmă cu mai bine de 100 de ani centrul administrativ al României își găsea locul și susținerea între zidurile acestei vechi cetăți.
Oraș marcat de multitudinea distrugerilor și a incendiilor aduse de tătari, otomani, cazaci și polonezi, cuprins de epidemii și sfâșiat de marile războaie și conflagrații mondiale, Iașul a renăscut mereu, mai viu, mai puternic, datorită oamenilor, civilizației, spiritului ales pe care locul îl are, fără îndoială. Acum, sutele de ani de istorie vorbesc prin zidurile cetăților și ale mănăstirilor, prin pagini de cronică sau evocare, prin marile edificii arhitecturale, prin vocea unor opere de artă.
Un prezent activ
În pragul altor veacuri de modernitate, astăzi, Cetatea Iașului nu doar că străjuiește granița de est a României, dar este și a doua „cetate” a țării din punctul de vedere al populației sale, numărând aproximativ 400.000 de locuitori. Sărbătorit în fiecare an în ziua de 14 octombrie, cu ocazia Sfintei Cuvioase Parascheva, Iașul aproape că își dublează populația prin prezența numărului record de pelerini veniți aici cu gând de rugăciune. Într-o lume postmodernă, a progresului tehnologic, a lumilor virtuale, în cele 3 zile de sărbătoare orașul pare că se oprește în timp, iar sacralitatea, tradiția și obiceiurile de altădată renasc…
Târgurile tradiționale, multitudinea preparatelor culinare tradiționale românești, obiectele de artizanat cu motive tradiționale, lumea muzeelor, a expozițiilor și a spectacolelor de stradă, frenezia serilor de toamnă, glasul de clopot și rugăciune ce se aude de la slujbele de sărbătoare, viața modernă și spirtul tinereții și al începutului de an universitar fac din IAȘI un oraș complet și complex.
Prezentul Iașului este caracterizat și de bucuria reușitelor educaționale, în cercetare, în medicină și tehnologii, se adaugă performanțele în domeniul artelor, al culturii, iar sărbătorile Iașului sunt de fapt sărbătorile împlinirilor fiecărui cetățean, profesioniști, studenți, artiști sau voluntari implicați în activitățile civice, sociale sau cultural-educaționale. Bucuriile sunt și ale fiecărui om politic preocupat de administrarea și devenirea orașului, pentru că o sărbătoare nu înseamnă doar emoție, ritual, sentiment nostalgic al trecutului, ci și provocările și aspirațiile prezentului, tocmai în sensul împlinirilor actuale și al urgențelor viitoare. Cu toate acestea, dincolo de evoluții și intrarea în fluxul modernității, „Cetatea Moldovei” se confruntă de multe ori cu probleme de infrastructură, de administrație publică, probleme de mediu și de sănătate a populației, implicații sociale sau politice, care ar trebui să primească soluții și răspunsuri.
Gânduri pentru viitor
Privit cândva ca „noua Romă” sau orașul de intersecție al drumurilor comerciale, Iașul trebuie să își asume mai departe rolul său strategic, fiind pol de stabilitate europeană la granița de est a României. Să adăugăm și vocația sa educațională, dată fiind prezența primei Universități din România, completată de valoarea academică și evoluția tuturor universităților actuale, cu rolul lor cultural și spiritual implicit, în relație cu pregătirea și formarea tinerilor, cu dezvoltarea universităților, cu valorizarea potențialului intelectual al locuitorilor. Pentru toate acestea este nevoie de investiții, de minți politice dedicate, de un dialog constructiv, de susținere guvernamentală, dar și de multă răbdare, de implicare inclusiv a societății civile și a numărului mare de organizații constituite pentru scopuri civice comune și nobile. Politicile actuale trebuie să țină cont de specificul trecutului și al orașului, dar nu trebuie să omitem nici realitatea concretă, faptul că suntem într-o lume postmodernă, a globalizării, a tehnologiei și progresului, o lume în care politicile inovative se dezvoltă rapid și contribuie la bunăstarea socială.
Să nu uităm faptul că Iașul are nevoie de autostrăzi pentru conexiunea cu țara și cu Europa, de un spital regional de anvergură, de finalizarea șoselei de centură, de o sală polivalentă și bazine olimpice, dar și de continuitate în demersul de dezvoltare a infrastructurii educaționale și culturale, pentru reașezarea sa într-un circuit turistic european, nu doar regional sau național.
Sărbătorile Iașului ne amintesc faptul că acest oraș are nevoie de viziune și consens politic, astfel încât sigurul scop să fie dezvoltarea comunității noastre. De consens și echilibru mai avem nevoie și în educație, prin vocea unită a universităților ieșene, iar colaborarea instituțiilor de cultură poate să susțină orașul spre o ierarhie realizată în funcție de festivalurile naționale și internaționale organizate aici. Orașul Iași are potențial, poate crește, devenind orașul visat: modern, funcțional, cu o infrastructură solidă, un oraș verde, ofertant pentru corporații, pentru lumea de business, primitor pentru elevi și studenți, un oraș care să asigure tuturor vârstelor posibilități de recreere, de petrecere a timpului liber, de practicare a sporturilor, într-o armonie a trecutului cu aspirațiile lumii prezente.