Pachetul 2 de măsuri fiscale este aproape gata! Lista schimbărilor importante discutate de regimul Bolojan

După o lună de dezbateri și amânări, Pachetul 2 de măsuri fiscale și administrative este aproape gata. Într-o ședință tensionată a Coaliției, desfășurată luni seara, 25 august 2025, și care a durat peste trei ore și jumătate, liderii politici au reușit să ajungă la un acord de principiu privind forma finală a proiectului.

Discuțiile vor fi reluate marți, 27 august, de la ora 17:00, când este așteptată finalizarea textului legislativ, inclusiv pe teme încă sensibile, cum ar fi pensiile speciale ale magistraților și reforma administrativă.

Modificări importante în pachetul 2 de măsuri fiscale

Majorarea capitalului social minim pentru înființarea firmelor

Una dintre cele mai discutate măsuri din pachetul fiscal vizează majorarea capitalului social minim pentru înființarea firmelor. Inițial, Ministerul Finanțelor propusese un prag unic de 8.000 de lei, însă după criticile venite inclusiv din partea PSD, Coaliția a optat pentru un sistem diferențiat:

• 500 de lei pentru firme cu cifra de afaceri de până la 400.000 lei;

• 5.000 de lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.001 și 7 milioane lei;

• 90.000 de lei pentru firme cu cifra de afaceri de peste 7 milioane lei.

De asemenea, în cazul profesiilor liberale, se propune reducerea pragului de contribuție la CASS, de la 90 la 72 de salarii minime, pentru a ușura povara fiscală pentru acest segment.

Se introduce taxa pentru colete extracomunitare: „Taxa Temu”

Coaliția a agreat și introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene. Măsura, supranumită deja în spațiul public „Taxa Temu”, țintește platformele asiatice de e-commerce și ar urma să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat.

Pensiile speciale ale magistraților: creștere etapizată a vârstei de pensionare

Un punct critic al pachetului rămâne reforma pensiilor speciale ale magistraților. Coaliția a convenit asupra unei perioade de tranziție de 10 ani, în care vârsta de pensionare, în prezent de 47 de ani și 4 luni, să crească gradual.

Totuși, există temeri serioase privind constituționalitatea măsurii, în special din cauza lipsei unui aviz din partea CSM, care întârzie. Lideri din Coaliție spun că, în lipsa acestui aviz, întregul pachet ar putea fi vulnerabil în fața unei sesizări la Curtea Constituțională, riscând să fie respinse chiar și măsurile care nu privesc sistemul judiciar.

Schimbări în Sănătate: medicii, plătiți după activitate, nu după listă

Pe zona Sănătății, s-a ajuns la un acord privind noua metodă de plată a medicilor de familie și a celor din spitale. Aceștia nu vor mai fi remunerați în funcție de numărul total de pacienți din listă, ci în funcție de activitatea efectiv desfășurată – consultații și servicii medicale prestate. Ministerul Sănătății a introdus această modificare ca răspuns la nemulțumirile exprimate în sistem de-a lungul timpului.

Reforma administrației publice: 40.000 de posturi vizate pentru desființare

Un alt subiect aflat în lucru este reforma administrației locale, care include desființarea a 40.000 de posturi bugetare. Tensiunile apar în legătură cu modul de raportare a populației, care influențează alocările financiare către autoritățile locale.

UDMR și Ilie „sărăcie” Bolojan cer ca datele să fie raportate la recensământul din 2021, în timp ce PSD susține că acesta nu reflectă corect situația actuală și propune utilizarea evidenței populației.

Cumul pensie-salariu, interzis în sistemul bugetar

Printre măsurile incluse în Pachetul 2 se află și interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru toți angajații din sistemul public. Măsura vizează reducerea cheltuielilor bugetare și a fost cerută insistent de partea social-democrată, dar este contestată în anumite domenii, precum educația și sănătatea.

Potrivit surselor politice, regimul Bolojan urmează să își asume răspunderea pe Pachetul 2 fie vineri, fie la începutul săptămânii viitoare. Această formulă este preferată pentru a evita un traseu legislativ lung și riscant în Parlament, însă vine și cu riscul moțiunii de cenzură.

O altă divergență majoră privește introducerea unei taxe pe afiliați în locul impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 milioane euro. PSD se opune acestei schimbări, susținând că ar favoriza marile multinaționale și ar permite evitarea plății unor taxe mai mari în România.