Parlamentarii au primit un document înainte de votul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Ce conține „decalogul”

Înaintea votului decisiv din Parlament, aleșii au găsit pe bănci un document neobișnuit: o listă cu zece efecte negative care ar putea apărea dacă moțiunea de cenzură va fi adoptată. În acest context tensionat, dezbaterea privind viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan a început sub presiune maximă.

„Decalogul” care a încins spiritele înainte de votul moțiunii de cenzură

Ziua votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a început cu o mișcare surprinzătoare în Parlament. Senatorii și deputații au primit câte o foaie pe care era tipărit un așa-numit „decalog” – o listă cu zece consecințe considerate grave pentru România dacă Executivul ar fi demis.

Documentul avertizează, printre altele, că adoptarea moțiunii ar duce la scumpirea euro și la scăderea puterii de cumpărare, la creșterea prețurilor și a ratelor la credite. De asemenea, se susține că administrația ar rămâne o sursă de risipă și sinecuri pentru cartelurile politice, iar modernizarea statului ar fi blocată.

Lista continuă cu avertismente privind pierderea fondurilor europene din PNRR, scăderea ratingului de țară și revenirea deficitului bugetar pe o traiectorie periculoasă. În final, documentul subliniază că această „credibilitate construită în zece luni de guvernare se prăbușește într-o singură zi”.

Dezbatere tensionată și acuzații dure în Parlament

Moțiunea de cenzură, inițiată de Partidul Social Democrat și susținută de Alianța pentru Unirea Românilor, a fost citită în plenul reunit, unde au fost prezenți sute de parlamentari. Pentru ca aceasta să treacă, este nevoie de minimum 233 de voturi.

În discursul său, premierul Ilie Bolojan a criticat dur demersul opoziției, pe care l-a catalogat drept mincinos și cinic.

„Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum, nu în Guvern? Dacă nu e adevărată, mi-ar fi rușine”, a transmis Ilie Bolojan.

Șeful Executivului a subliniat că acuzațiile nu țin cont de realitatea economică și de contextul actual al României.

„Această moțiune face vorbire despre societăți comerciale, despre cum s-a guvernat și despre o metaforă care deranjează. Ea are o fractură logică”, a spus acesta.

Bolojan a mai declarat că și-a asumat funcția conștient de dificultăți.

„Mi-am asumat funcția știind că vine la pachet cu responsabilități uriașe și știam că nu o să atragă simpatia cetățenilor”, a adăugat Ilie Bolojan.

Argumentele Guvernului și atacurile la PSD

Premierul a prezentat și câteva rezultate ale guvernării, afirmând că deficitul bugetar a scăzut la 7,9% din PIB și că România a recâștigat încrederea piețelor financiare.

„Am menținut investițiile, sunt de 165 de miliarde, 8% din PIB și nu e ușor să faci asta. Am renegociat PNRR-ul, am plătit datoriile restante față de constructori”, a explicat el.

În plus, a menționat reducerea cheltuielilor.

„Am redus sporurile și cheltuielile de personal, dacă ne uităm au scăzut cu 5%, dar trebuie continuată măsura. Am revenit cu reducerea de 10% în administrație”, a mai adăugat premierul României.

Bolojan a acuzat Partidul Social Democrat că a jucat un dublu rol în guvern.

„În primele luni, PSD a ales să joace rolul opoziției din interiorul guvernului. E foarte neplăcut să participi dimineața la o ședință de guvern, să plece apoi pe surse ce nu s-a discutat”, a acuzat Bolojan.

El a adăugat că pierderea încrederii electoratului a fost cauzată de promisiuni neonorate în trecut.

„Electoratul a fost pierdut în 2024 și 2025, când nu l-am respectat”, a conchis Bolojan.

Votul asupra moțiunii este unul secret și se face cu bile, fiecare parlamentar având libertatea de a decide. În funcție de rezultat, Guvernul poate fi demis sau poate continua, însă în ambele situații scena politică rămâne tensionată.

În timp ce unele partide au anunțat că vor vota la vedere, altele au ales să nu participe la vot sau să își lase membrii să decidă individual. Indiferent de rezultat, momentul este considerat unul crucial pentru direcția României, iar „decalogul” distribuit parlamentarilor arată cât de mare este miza acestui vot.