Pe ce loc se afla Iaşul în topul oraşelor culturale 

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Iaşul ocupa abia locul al 34-lea din 40 de poziţii din topul „Oraşelor culturale”. Topul a luat în calcul oraşele ce au o populaţie între 250.000 şi 500.000 de locuitori.

Iaşul se afla abia pe locul al 34-lea în topul „Oraşelor culturale” din Europa.
Un raport la nivel european scoate în evidenţă minusurile şi plusurile dimensiunii culturale a oraşului.
Astfel, în comparaţie cu alte oraşe, Iaşul se regăseşte pe poziţii inferioare la multe capitolele.
Totuşi, are şi câteva avantaje în raport cu alte oraşe.
Recent a fost lansat „Monitorul oraşelor culturale şi creative”.
Lansarea a fost făcută de Comisia Europeană şi cuprinde 190 de oraşe din 30 de tari (statele membre UE, alături de Elveţia şi Norvegia).
De remarcat este că analiza municipiilor a fost realizată de către serviciul ştiinţific şi de cunoaştere al Comisiei.
Scopul a fost de compara potenţialul cultural al oraşelor europene.
Aşadar, municipiile sunt împărţite în cinci clasamente, în funcţie de populaţie.
Aici, Iaşul ocupa poziţia 34 din 40 de oraşe care au o populaţie cuprinsă între 250.000 şi 500.000 de locuitori.
În acelaşi clasament, din România, Clujul şi Timişoara sunt pe locul 25 şi, respectiv, locul 31.
De asemenea, alte oraşe din România incluse în clasamentele aferente numărului de locuitori sunt Bucureştiul, Sibiul şi Baia Mare.

Florenţa, în top

Clasamentul din care face parte Iaşul este dominat de Florenţa, cu un indice de 37,6.
Iaşul are un indice mediu de 16,1 (din maximum 100).
Pe de altă parte, în clasamentul general, cel mai bine plasat este Parisul, cu un indice de 66.
Ierarhia este realizată în funcţie de 29 de indicatori individuali de performanţă, pe 3 categorii: dinamism cultural, economie creativă şi mediu propice.
Aşadar, prima categorie măsoară „pulsul“ cultural în materie de infrastructură culturală şi participare culturală.
A doua – modul în care sectoarele culturale şi creative contribuie la economia oraşului (forţa de muncă şi inovare).
A treia identifica activele corporale şi necorporale care ajuta oraşele să atragă talente creative şi să stimuleze implicarea în cultură.
Iaşul sta cel mai bine la „mediu propice“ (indice – 22,4). Asta, deoarece exista indicatori ce ţin de toleranţă faţă de străini şi integrarea acestora în comunitate.

Totuşi, raportul arată deficienţele în ce priveşte conexiunile referitoare la accesibilitatea pe cale aeriană, pe infrastructura rutieră şi pe cale ferată.
Indicele Iaşului la acest indicator este 5,3, mai mare decât în situaţia Clujului (2,1) şi a Timisoarei (3,6).
Dar există şi indicatori la care Iaşul se clasează destul de jos, precum turismul, teatre, concerte, vizitatori la muzee.
Demn de remarcat e ca indicatorii în cazul Iaşului sunt comparabili cu cei din Sofia (Bulgaria), Lille (Franţa) sau Lodz (Polonia).
Raportul remarca faptul că ieşenii arata o tolerantă ridicată pentru străini.
De asemenea, economia creativă a Iaşului este mai bine cotata decât cea din Napoli şi Zaragoza, cu un „mediul propice“ mai bun decât în Lille, de exemplu.