Guvernul Bolojan anunță măsuri fiscale draconice, fără precedent în istoria recentă a României. Pensiile vor scădea, iar unele taxe se vor dubla. Sunt măsuri economice care îi vor aduce pe unii români la sapă de lemn. Nu e doar o exagerare când spunem că o mulțime de afaceri vor da faliment, vor exista pensionari care vor ajunge să facă foamea. Legat de pensiile românilor care vor scădea, trebuie să știm că nu numai cele de peste 3.000 de lei vor scădea. La un calcul simplu, majorarea TVA-ului, majorarea accizei la combustibil, a prețului la energie va duce la creșterea tuturor produselor alimentare și nealimentare. Ce înseamnă asta? Pensionarul român cu o pensie de 1.500 de lei va plăti poate cu 10-20% mai mult pe aceleași produse, deci există o scădere enormă! Formularea precum că toate pensiile românilor vor scădea nu este doar una jurnalistică ci este pur și simplu realitatea acestor zile.
În timp ce bugetarilor le-au fost plafonate sporurile, românii încă așteaptă eliminarea pensiilor speciale, tăierea indemnizațiilor parlamentare care sunt nesimțit de mari, demiterea pilelor și amantelor de la buget, reducerea membrilor din Consiile de Administrare a companiilor românești și reducerea numărului de membri din consilii.
Pensiile românilor vor scădea, taxele se vor dubla! Guvernul Bolojan anunță măsuri draconice
Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o serie de măsuri dure care vor afecta direct bugetul cetățenilor români, în special pensiile și taxele. În esență, sunt anunțate majorări importante ale TVA-ului, atât pentru alimente și medicamente, cât și pentru alte produse și servicii esențiale. Taxele pe produsele accizabile, cum ar fi alcoolul, tutunul, zahărul și combustibilul, vor crește cu aproximativ 10%. De asemenea, persoanele care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei vor fi obligate să plătească contribuții la sănătate pentru partea care depășește această sumă. Impozitele pe dividende vor fi mărite semnificativ, iar taxele pe proprietăți vor fi recalibrate în funcție de valoarea de piață, ceea ce poate duce chiar la o dublare a acestora.
Pe lângă aceste modificări fiscale, salariile angajaților din sectorul public și pensiile vor rămâne neschimbate pe tot parcursul anului 2026, ceea ce înseamnă o înghețare efectivă. Pentru șoferi, costul rovinietei va crește considerabil, iar industria jocurilor de noroc va fi supusă unei taxe suplimentare. Băncile vor fi și ele vizate de o suprataxare aplicată veniturilor realizate în anul fiscal 2025. În domeniul educației, se preconizează o reducere a burselor pentru elevi, dar și o creștere a numărului acestora în clase, ceea ce poate afecta calitatea actului educațional. În plus, va fi introdusă o contribuție la sănătate pentru persoanele co-asigurate în sistem.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că acest set amplu de măsuri fiscale, pe care l-a numit „ordonanța trenuleț”, va fi asumat oficial în cursul zilelor de miercuri sau joi. Aceste schimbări vin într-un context dificil pentru mulți români, care vor resimți în mod direct impactul acestor decizii asupra veniturilor și cheltuielilor zilnice.
România riscă să intre în categoria junk
Guvernul Bolojan și-a fixat drept țintă salvarea a 30 de miliarde de lei, invocând necesitatea stringentă de a preveni degradarea ratingului suveran al României, o situație care ar putea complica dramatic accesul la credite cu dobânzi avantajoase. În discursul său, vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat că aceste economii vor proveni din trei direcții principale: în primul rând, din recalibrarea și prioritizarea investițiilor publice, renunțând la proiecte considerate mai puțin urgente, precum stadioanele sau pistele, pentru a tăia 10 miliarde de lei. În al doilea rând, alte 10 miliarde vor fi obținute prin majorarea taxelor, exemplificând cu CASS-ul aplicat pensiilor, iar restul de 10 miliarde vor veni din reducerea cheltuielilor publice.
În ciuda acestor măsuri drastice, vicepremierul încearcă să vândă ideea că guvernul va evita cu orice preț intrarea României în categoria „junk”, adică într-o zonă a ratingului de țară care semnalează un risc major pentru investitori. Cu toate acestea, discursul său pare să ignore impactul devastator pe care aceste tăieri și creșteri de taxe le vor avea asupra oamenilor obișnuiți.
El recunoaște cu o oarecare superficialitate dificultățile prin care vor trece elevii, studenții, sindicaliștii și cetățenii în general, dar totodată pare mai preocupat să justifice deciziile decât să ofere soluții reale sau să manifeste empatie față de suferința celor afectați. Niciun politician, spune el, nu vrea să vină cu tăieri, dar tocmai această lipsă de voință politică de a găsi alternative constructive face ca românii să fie încă o dată puși să plătească prețul unor măsuri impuse de nevoia de a menține un rating bancar convenabil pentru clasa politică, nu pentru populație. Guvernul Bolojan pare mai preocupat de cifrele de pe hârtie și de imaginea internațională a țării decât de binele real al cetățenilor săi.