Reforma pensiilor speciale anunțată recent provoacă deja tensiuni serioase între Guvern și sistemul de justiție. Potrivit noului scenariu de calcul, pensiile magistraților ar urma să fie drastic reduse – în unele cazuri chiar la jumătate – o măsură care a stârnit nemulțumiri puternice, mai ales după reacția controversată a președintei CSM, Elena Costache.
Aceasta a declarat, într-un interviu, că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat este „mică”, generând un val de reacții negative în spațiul public și din partea oficialilor guvernamentali.
Pensiile speciale ale magistraților! Cum arată noul calcul propus
Pensia unui magistrat nu s-ar mai calcula la 80% din venitul brut, ci la 70% din venitul net, ceea ce înseamnă reduceri substanțiale.
Estimările arată că:
-
un judecător de Curte de Apel ar urma să primească în jur de 14.000 lei,
-
unul de Tribunal – 12.564 lei,
-
iar un magistrat de Judecătorie – 11.310 lei.
În comparație, pensia medie actuală a unui magistrat este de aproximativ 25.000 lei, din care doar 6.000 lei provin din contributivitate. Restul este considerat pensie de serviciu, o categorie tot mai contestată în spațiul public.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a criticat dur poziția președintei CSM.
„Nu sunt de acord cu modul în care este total decuplată de realitățile României. Pensia în magistratură e undeva la 25.000 de lei, în sistemul militar e cam 5.300 lei, iar pensia medie în sistemul public general e de aproximativ 2.800 lei”, a declarat acesta, luni, într-un interviu acordat Digi24.
Moșteanu a subliniat că este inacceptabil ca magistrații să se plângă de pensii „mici”, în timp ce militarii trăiesc cu sume mult mai reduse și fără beneficiile suplimentare ale sistemului de justiție.
Discuții tensionate la Cotroceni
Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru a doua oară în decurs de două săptămâni o întâlnire la Cotroceni pe tema pensiilor speciale. La masa negocierilor vor fi din nou premierul Ilie Bolojan, reprezentanții magistraților și ministrul Justiției, Radu Marinescu. Prima rundă de discuții nu a dus la niciun acord, iar șansele ca reforma să fie acceptată de sistemul judiciar sunt minime, cel puțin în forma actuală.
Printre cele mai contestate măsuri din pachet se numără și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați, eliminând posibilitatea retragerii anticipate, care în prezent poate fi accesată și la 47-49 de ani. Reprezentanții sistemului juridic spun că volumul uriaș de muncă și stresul ar justifica menținerea acestor excepții.
Dacă proiectul va fi adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament, magistrații ar putea ataca noile prevederi la Curtea Constituțională.
Reforma pensiilor speciale a intrat într-o etapă tensionată, cu implicații majore pentru sistemul de justiție. Reducerea drastică a pensiilor, recalcularea pe baza venitului net și ridicarea vârstei de pensionare creează un front de opoziție puternic din partea magistraților. În paralel, Guvernul încearcă să tempereze criticile venite din alte sectoare bugetare, unde pensiile sunt mult mai mici, dar nemulțumirile cresc. Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru soarta acestei reforme.