Pericolul din căpșunile din piețele ieșene! Clienții acuză comercianții că folosesc substanțe dăunătoare. „Mi-a crăpat limba după ce le-am consumat” – FOTO

Căpșunile din piețele din Iași sunt un pericol pentru consumatori? Clienții acuză comercianții că folosesc substanțe dăunătoare care au efecte grave asupra sănătății lor. Un producător de căpșuni din Iași susține că folosirea excesivă a produselor fitosanitare este o practică folosită pentru creșterea profitului. Autoritățile abia acum încep să preleve probe din căpșunile de pe piață

Piețele din Iași abundă cu căpșuni aduse din Satu Mare, județ cunoscut pentru producătorii de astfel de fructe, cu plantații pe o suprafață de peste 1.000 de hectare. Pentru că sezonul căpșunilor românești se încheie rapid, clienții vor să consume în această perioadă fructele autohtone. O parte dintre ieșenii care au achiziționat deja căpșuni acuză comercianții că folosesc substanțe dăunătoare care le afectează sănătatea. Una dintre ieșencele nemulțumite susține că a simțit schimbări imediat după ce a consumat fructele cumpărate din Piața Nicolina.

„Mi-a crăpat limba după ce am consumat căpșuni luate din piață. Nu pot să mănânc rece, cald. Eu nu am mai pățit asta niciodată. Este clar că le-au stropit cu substanțe periculoase”, susține Alexandra Stan, ieșeanca nemulțumită.

stirilebzi.ro

Unde găseşti cazare ieftină pentru Paşte. Destinaţia din România perfectă pentru o vacanţă relaxantă

Stirile PROTV

Bătrân din Capitală păcălit de o femeie care a pretins că e nepoata lui. Dialogul...

Un alt client ce are o mică plantație cu căpșuni spune că a luat din curiozitate din piață, pentru că în grădină încă nu sunt coapte.

„E clar că fructele românești din piețe nu mai sunt ca altădată. Am luat jumătate de kilogram de căpșuni, la insistențele unei doamne care le-a adus de la Satu Mare și mi-a spus că sunt extraordinare. La aspect sunt, dar nu și la gust. Aveau un gust veșted, acrișor și se simțea ceva chimic, nu mai era gustul de căpșuni”, susține Ionuț, ieșeanul nemulțumit.

Comercianții din piețele din Iași, Nicolina și Alexandru cel Bun, spun că fructele sunt aduse de la Satu Mare. Peste 50 de comercianți de căpșuni sunt în cele două piețe mari din municipiu.

„Sunt fructe românești. Nu sunt stropite. Cum să fie stropite? Noi le luăm de la producătorii de la Satu Mare. Ei sunt cei mai cunoscuți producători de căpșuni”, susține un comerciant.

Căpșunile din piețele din Iași conțin chimicale?

Unul dintre producătorii din Iași care cultivă căpșuni de mai mulți ani susține că folosirea excesivă a produselor fitosanitare este o practică des întâlnită pentru creșterea profitului. Acesta explică cum procedează unii producători.

„Există produse fitosanitare care se folosesc pentru a îmbunătăți rezistența fructelor în fața ploilor, de exemplu. Ele au un termen de așteptare în care nu trebuie să culegi fructul. Termenul acela de așteptare este foarte important. Unele sunt de 3 zile, dar sunt și cu mai puțin, cum e Teldor, de o zi. Folosesc aceste produse acum și cum au terminat de stropit, culeg fructele.

Deci substanța chimică rămâne în fruct. Și mai pun și doză mai mare decât cea recomandată. De ce? Pentru că cei care vând nu culeg și comercializează în aceeași zi. Mă refer la producătorii care fac asta. Ei culeg toată ziua, să zicem luni. Marți dimineață ajung cu ele la angro, la Cluj. De acolo, samsarii ieșeni le iau, ajung cu ele la piață, în Iași, miercuri dimineață. Le vând cu prețul mare miercuri, adică vreo 20 de lei kilogramul. Nu le vând pe toate, iar joi mai scad prețul la 15 lei. Ei deja și-au scos profit, dar au mai rămas cu fructe.

Vineri le dau cu prețul cu care le-au cumpărat. Deci, de luni până vineri rezistă căpșunile. Or o căpșună normală, nestropită, nu rezistă până a doua zi. Mai ales ținute pe tarabă. Asta e problema cu fungicidele din fructe. Ca să le scoți prin lanțul acesta de vânzări angro trebuie să le faci rezistente”, explică producătorul din Iași.

Anul acesta, producția este mare la căpșuni.

Producător: „Problema de sănătate e mai ales la Ethrel. Practic, colorează fructele crude”

Acesta atrage atenția că efectele consumului de produse cu pesticide nu se observă imediat, ci în timp. Mai mult, există substanțe interzise în România care au fost folosite.

„În privința coacerii există două variante. Una din substanțele folosite, care este ilegală, interzisă la noi, pentru că este cancerigenă, este Ethrel. A fost un scandal la Buzău, legat de folosirea acestei substanțe. Cine face rost de ea e similar cu a cumpăra droguri. Eu cred că substanța asta o folosesc extrem de puțini oameni și cel puțin în zona noastră nu am auzit să aibă cineva așa ceva.

Iar dacă a fost mediatizat acest caz, oamenii se sperie, pentru că ți se face dosar penal. Mai există varianta prin care unii producători folosesc îngrășăminte dizolvate prin picurare și se grăbește puțin activitatea plantelor. De exemplu, în aceeași zonă, a noastră, din același soi de căpșuni, alți producători recoltează deja de două săptămâni, deci înaintea unui producător care nu folosește nimic pentru grăbirea creșterii. Problema de sănătate e mai ales la Ethrel. Practic, colorează fructele crude.

Nu mai trec prin procesul natural de coacere la lumina soarelui. Substanța e toxică. Nerespectarea perioadei de așteptare la fungicide e la fel de toxică pentru organism, iar problemele nu apar a doua zi, ci în ani. Clientul se bucură că «dincolo era mai ieftin», dar mai târziu are de pierdut mai mult”, mai spune producătorul.

A crescut numărul ieșenilor care produc căpșuni în sistem ecologic.

Oficiul Fitosanitar: „Urmează să prelevăm probe la căpșuni”

Situația este scăpată de sub control mai ales pentru că instituțiile statului nu au suficiente resurse pentru a verifica fructele care sunt pe piață.

„Problemele s-ar rezolva dacă s-ar face controale. Dar cine să le facă? Trebuie duse analize la laborator, mai mulți angajați care să se ocupe de treaba asta. Sunt angajați în plus în multe instituții, dar pe partea de alimentație publică nu se pune accent. Ar trebui mii de angajați puși să verifice. Nu interesează pe nimeni alimentația publică. Cei care administrează piețele habar nu au pe ce lume sunt. Producătorii n-au loc la piață pentru că mulți au produse doar sezonier, samsarii vând de toate, tot anul, iar interesul administrației este să scoată mulți bani pe tarabă. Cel mai bun sfat este ca oamenii să își caute un producător local, să vadă cum produce și să se țină de el”, mai spune producătorul din Iași.

Una dintre instituțiile care verifică nivelul pesticidelor din fructele și legumele de pe piață este Oficiul Fitosanitar. Probele prelevate sunt trimise la București. Aurora Diac, coordonatorul instituției, susține că urmează să fie prelevate probe din căpșuni.

„Avem un program național și ne conformăm pe acest plan. Probele le trimitem la București. Există două laboratoare, la București și Târgu-Mureș. Urmează să prelevăm probe la căpșuni”, susține Aurora Diac, coordonatorul Oficiului Fitosanitar din Iași.

Întrebată dacă va fi trimis un anumit număr de probe la laborator, coordonatorul din cadrul instituției din Iași a evitat să răspundă și susține că totul se face conform programului național.

„Noi respectăm acest plan. În anii trecuți nu au fost probleme, nu s-au depășit limitele maxime la căpșunile de pe piață”, mai spune Aurora Diac.

Din cauza lipsei fondurilor, instituția trimite doar 5 probe lunar pentru a fi analizate în laborator. Astfel, clienții nu știu ce cumpără și căpșunile din piețele din Iași ar putea avea chimicale.