Peste 4 milioane de lei, retrași din conturile unei familii. O angajată de bancă, acuzată că a folosit banii pentru nuntă, vacanțe și mașina soțului

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un litigiu de amploare aflat pe rolul Tribunalului București scoate la iveală modul în care o relație bazată pe încredere între o familie cu afaceri în transporturi și o angajată a unei bănci s-ar fi transformat într-un prejudiciu de milioane de lei. Instanța a analizat transferuri contestate, ordine de plată, documente bancare și conversații purtate pe WhatsApp.

Familia Mihu, din Popești-Leordeni, avea de mai mulți ani conturi la Banca Românească, unde depusese sume importante provenite inclusiv din vânzarea unor proprietăți. Banca a fost ulterior absorbită de Exim Banca Românească, instituția care este implicată în prezent în proces.

Peste 4 milioane de lei, retrași din conturile unei familii. Banii au fost puși în depozite bancare

Unul dintre membrii familiei cunoscută pentru afacerile din transportul de persoane și zona maxi-taxi, a explicat în fața instanței de ce au fost deschise mai multe conturi.

„Familia din care fac parte a obţinut din vânzarea unor imobile o importantă sumă de bani. Am hotărât să-i constituim în depozite bancare. Pentru a beneficia de garanţia acordată de Fondul de garantare, respectiv 100.000 euro pe persoană, am hotărât să deschidem conturi bancare tuturor membrilor familiei”, a explicat unul din membrii familiei, potrivit cancan.ro.

În timp, relația dintre familie și angajata băncii, Ioana E.O., ar fi devenit una apropiată. Potrivit propriilor declarații prezentate în proces, aceasta a susținut că se vizita cu membrii familiei, avea o relație apropiată cu aceștia și mergea inclusiv în vacanțe împreună cu ei.

Instanța a reținut că încrederea dintre cele două părți a fost atât de mare încât familia i-ar fi lăsat angajatei ordine de plată semnate în alb. Unele instrucțiuni pentru operațiuni bancare ar fi fost transmise și prin WhatsApp.

Situația a ieșit la iveală în 2014, când unul dintre membrii familiei s-a prezentat la bancă pentru a discuta despre condițiile unor viitoare depozite. Acesta a prezentat documente care indicau o dobândă de 9%.

Reprezentanții băncii au verificat informațiile și au descoperit că depozitele respective nu existau în evidențele instituției. Verificările au continuat, iar familia a solicitat situația conturilor.

Surpriza a fost uriașă: în locul unei sume de aproape două milioane de euro despre care membrii familiei credeau că se află în depozite, în conturi mai rămăseseră doar 89,64 lei.

Documente întocmite în afara sistemului bancar

În timpul verificărilor, numele Ioanei E.O. a apărut pe mai multe documente. Într-o notă explicativă din 26 august 2014, angajata ar fi oferit următoarea explicație:

„Depozitul a fost constituit în word acasă, ștampila aplicată prin copiere și semnăturile sunt trecute de mine”, a spus angajata.

Documentul se referea la aproximativ 1,2 milioane de lei. Angajata ar fi susținut că suma reprezenta restituirea unui împrumut primit de la client în mai multe tranșe.

În actele analizate de instanță apare și un detaliu legat de documentele respective: pe unul dintre formulare era trecut cuvântul „FROMULAR”, în loc de „FORMULAR”.

Banca a susținut că documentele nu figurau în sistemul informatic și că dobânda de 9% menționată nu era una practicată de instituție în perioada respectivă.

Ulterior, în proces au fost analizate și cheltuielile despre care familia susținea că au fost făcute din banii săi.

Nuntă, vacanțe și mașina soțului, printre plățile analizate

Ioana E.O. ar fi susținut inițial că banii primiți sub forma unui împrumut erau necesari pentru problemele medicale ale mamei sale. Instanța a verificat însă tranzacțiile și a identificat mai multe plăți care nu aveau legătură cu tratamente medicale.

„De asemenea, deşi arată că banii ar fi fost folosiţi pentru operaţiile mamei sale, totuşi din înscrisurile depuse la dosar rezultă că aceasta a achitat în mod direct din conturile reclamanţilor facturile emise pe numele său pentru pantofi, rochii, costume de nuntă, cheltuieli nuntă, vacanţe, datorii în dosare de executare silită şi chiar maşina soţului […], nefiind identificată vreo plată directă pentru intervenţii medicale”, arată instanța.

Printre tranzacțiile analizate de judecători s-a aflat și un transfer de 8.840 de lei către o agenție de turism, efectuat în decembrie 2013. În dosar au fost depuse și înregistrări audio, precum și transcrieri ale unor discuții.

Potrivit instanței, acestea indicau că angajata ar mai fi retras bani din conturile familiei pentru a-i investi, susținând că urma să îi returneze după vânzarea unor panouri radiante. Banii nu ar mai fi fost însă restituiți conform înțelegerii.

La un moment dat, într-o conversație depusă la dosar, apare promisiunea: „Lăsaţi-mi 30 zile şi eu vă dau toţi banii.”

Procesul penal a fost clasat, dar disputa a continuat

În septembrie 2014, Ioana E.O. a formulat un autodenunț. Au urmat sesizări și din partea familiei, dar și a băncii. Ancheta penală a analizat mai multe operațiuni și documente, însă dosarul a fost clasat în 2018.

Familia a continuat demersurile în instanță și a cerut recuperarea prejudiciului atât de la bancă, cât și de la angajată.

Tribunalul a constatat că situația este mai complexă. Unele ordine de plată aveau semnături autentice ale titularilor, iar familia a fost considerată responsabilă pentru riscul asumat atunci când a lăsat documente semnate în alb.

În același timp, instanța a identificat și operațiuni pentru care nu existau ordine de plată, documente fără semnătura titularului sau situații în care expertiza nu a putut stabili cui îi aparținea semnătura.

Judecătorii au criticat și modul în care banca a gestionat relația cu angajata, considerând că aceasta fusese tratată în anumite situații ca și cum ar fi avut drepturi asupra conturilor, deși nu exista o împuternicire.

Tribunalul a mai reținut că, timp de aproximativ cinci ani, banca nu efectuase controale interne care să descopere operațiunile problematice.

„Tribunalul constată că este adevărată susţinerea reclamanţilor din concluziile scrise în sensul că, timp de 5 ani banca nu a făcut controale interne, audit şi raportare cu privire la transferurile nelegale din conturile reclamanţilor, însă este la fel de adevărat faptul că, în aceeaşi perioadă de 5 ani, reclamanţii nu au înţeles să solicite nici măcar un extras de cont pentru a verifica situaţia conturilor”, transmite Tribunalul.

La 20 mai 2026, Tribunalul București a admis în parte acțiunea familiei. Banca a fost obligată să plătească unuia dintre reclamanți 4.096.063,87 lei, sumă considerată de instanță ca fiind transferată neautorizat din contul acestuia.

În același timp, instanța a admis cererea băncii de chemare în garanție și a obligat-o pe Ioana E.O. să achite instituției aceeași sumă de 4.096.063,87 lei. La aceasta s-au adăugat 177.559,50 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Hotărârea Tribunalului București putea fi atacată cu apel, astfel că litigiul nu era definitiv în momentul pronunțării.