Titlurile zilei

Poveste fabuloasă, cu femei celebre din Iași! Au făcut gesturi și fapte de senzație, dar totul este dat uitării – GALERIE FOTO

Publicat: 01 ian. 2022
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Poveste fabuloasă cu femei celebre din Iași Au făcut gesturi și fapte de senzație dar totul este dat uitării - GALERIE FOTO
Iașul s-a remarcat de-a lungul istoriei și printr-o serie de femei celebre. Exemple pot fi: Ella Negruzzi, Maria Rosetti, Regina Maria, Veronica Micle, Renadi Pârlea sau Maria Cantacuzino de Chavannes. Din păcate, în urbea moldavă sunt doar două monumente de for public care să amintească de ele, unul fiind recent amplasat

De la Iași pornește o altă poveste fabuloasă de viață! Cu toate că, din păcate, sunt mai puțin cunoscute, unele femei au impresionat toată România și au făcut furori chiar și peste hotare. Au reușit în viață, în varii domenii, și oferă exemple remarcabile. Trist este că, deși au făcut gesturi și fapte de senzație, totul este dat uitării. Exemple pot fi: Ella Negruzzi, Maria Rosetti, Regina Maria, Veronica Micle, Renadi Pârlea sau Maria Cantacuzino de Chavannes. Din păcate, în urbea moldavă sunt doar două monumente de for public care să amintească de ele, unul fiind recent amplasat

O poveste fabuloasă de viață pornește din Iași! Din păcate, aceasta este mai puțin cunoscută de lume. În prim-plan este un grup select de femei care a impresionat toată România și a făcut furori chiar și peste hotare. Au reușit în viață, în varii domenii, și oferă exemple remarcabile. Trist este că, deși au făcut gesturi și fapte de senzație, totul este dat uitării. Printre acestea se află Ella Negruzzi, Maria Rosetti, Regina Maria, Veronica Micle, Renadi Pârlea sau Maria Cantacuzino de Chavannes.

Din păcate, în urbea moldavă sunt doar două monumente de for public care să amintească de ele, unul fiind recent amplasat. Recunoașterea Ecaterinei Teodoroiu ca erou al nației noastre prin așezarea portretului pe una dintre bancnotele contemporane reamintește de acest subiect: câte femei din istoria țării, a Iașului în particular, au parte de o dreaptă recunoaștere a meritelor, a contribuțiilor importante, a sacrificiilor făcute în slujba oamenilor? Câte statui sau monumente de for public amintesc prezentului despre ce au însemnat în istoria noastră femeile?!

În Iași sunt doar două astfel de monumente: unul în memoria unei prime-doamne, Regina Maria, și al doilea – dedicat unei femei celebre, Veronica Micle

În Iași sunt doar două astfel de monumente, unul în memoria unei prime-doamne (Regina Maria) și al doilea – dedicat unei femei celebre mai ales pentru cine a iubit-o și mai puțin pentru meritele ei deosebite (Veronica Micle). Inițiative au fost în anii trecuți, dar, din păcate, au rămas fără urmări concrete. Pentru cei care caută încă argumente în acest sens, iată două, dar sunt cu siguranță multe altele, despre mari personalități feminine care ne-au marcat istoria! Astfel, generalul Berthelot, șeful Misiunei Militare Franceze în România, a citat la ordinul Misiunii:

„Domnișoara Genevieva Ana Maria Hennet de Goutel, infirmieră major voluntară a Societății de Ajutor pentru răniții militari: afectată după cererea sa la serviciul contagioșilor din Spitalul Gresrul la Iași, a dat în acest post de onoare cel mai frumos exemplu de abnegație și de spirit de sacrificiu. S-a consacrat fără rezervă, cu cel mai mare dispreț de pericol, dând zi și noapte îngrijirile sale bolnavilor celor mai grav atinși. A contractat lângă ei tifosul exantematic sub care a sucombat la 4 martie 1917, victima devotamentului ei.”

Pe de altă parte, Ordinul „Steaua României” cu spade în gradul de Cavaler se acorda „d-șoarei doctorandă Bancheriu Lucia, de la Spitalul de Contagioși No. 2, pentru curajul și devotamentul cu care și-a îndeplinit serviciul în 1916-1917 la spitalul de chirurgie din București și cu echipele de deparazitare a populației și trupelor din Brăila, Râmnicu Sărat și Dorohoi. Deși era în serviciul laboratorului Spitalului de Contagioși No. 2 și-a oferit serviciile pentru îngrijirea exantematicilor și a contractat în urmă febra tifoidă pe front”.

Primul fotomodel profesionist: ieșeanca Renadi Pârlea

Nu mulți conaționali știu că primul fotomodel din istoria omenirii a fost românca Renadi Pârlea („Renne Perle”), născută la Iași și ajunsă la Paris. Aici l-a cunoscut pe celebrul fotograf Jacques-Henri Lartigue, care s-a îndrăgostit imediat de ea. A urmat o relație de 2 ani, timp în care artistul a realizat 341 de imagini cu femeia lăudată de marele John Galliano și care îi cunoștea, printre alții, pe Pablo Picasso și Jean Cocteau. Născută la Iași în 1904, din părinți evrei, Renadi Pârlea pe numele adevărat, a fost o stea a acelor vremuri și a intrat definitiv în istoria modei, numele ei fiind amintit de orice carte de istorie. După relația cu Jacques-Henri Lartigue, care o alinta „Umbreluța”, Perle se căsătorea și se stabilea în sudul țării, unde va locui până la decesul consemnat în 1977.

Un alt exemplu, legat de Iași, este Maria Rosetti. A fost o ziaristă și publicistă română, de altfel prima din România. A fost căsătorită cu Constantin A. Rosetti și a avut 8 copii. Începând cu anul 1857, ea a colaborat, ca redactor, la diferite ziare și almanahuri, în special la „Românul”, ziar editat de soțul său. A fost editor al publicației „Mama și copilul”, revista literară săptămânală apărută în perioada iulie 1865 – aprilie 1866, în care se publicau articole și traduceri despre educarea copiilor.

Ella Negruzzi, o figură proeminentă în mișcarea feministă din România

Ella L. Negruzzi s-a născut la 11 septembrie 1876, în satul Hermeziu, județul Iași și a fost o juristă româncă, manifestându-se în perioada interbelică ca o figură proeminentă în mișcarea feministă din România. Ella a fost fiica scriitorului și omului politic ieșean Leon C. Negruzzi (1840 – 1890) și sora mai mică a generalului Mihai Negruzzi (1873 – 1958). A urmat cursurile școlii primare, Externatul Secundar de Fete (actualul Colegiu „Mihai Eminescu”, din Iași) și Facultatea de Drept de la Iași. După absolvirea studiilor universitare, a cerut în anul 1914 să fie admisă în Baroul Iași, dar solicitarea i-a fost respinsă pe motiv că nu are drept de vot, iar avocații ar fi trebuit să aibă drept de vot. După mai multe procese care au durat aproape 6 ani, Ella Negruzzi a devenit prima femeie avocat din România. A profesat ca avocat în Baroul Covurlui – Galați și, din 1919, în Baroul București.

În perioada interbelică, s-a remarcat ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociației „Emanciparea femeii”, al cărei președinte a fost. Asociația fondată de ea a urmărit emanciparea femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Și-a concentrat atenția asupra femeilor de la sate, inițiind cercuri culturale și fondând cămine culturale în care le-a arătat sătencelor cum să-și organizeze gospodăria și cum să-și educe copiii.

Cea care o întruchipează pe Sfânta Genevieve, patroana Parisului în picturile murale din Panteonul francez – este o aristocrată română, Maria Cantacuzino

Pe de altă parte, legat de fosta Casă Canta, din Iași, este și o poveste romantică ce pleacă de la Maria Cantacuzino de Chavannes (1822 – 1898), faimoasă reprezentantă a boierimii din Moldova și cu importante legături ce țin de oraș. Ea a acceptat să-i fie model soțului său, Puvis de Chavannes, pentru o serie de fresce ce o întruchipează pe Sfănta Genevieve – patroana Parisului. Puțini mai știu astăzi că cea care o întruchipează pe Sfânta Genevieve – patroana Parisului în picturile murale din Panteonul francez – este o aristocrată română. Este vorba despre Maria Cantacuzino, cea care a acceptat să-i fie model soțului ei, Puvis de Chavannes, pentru seria de fresce amintite. De precizat este faptul că aceasta a fost și mătușa pictorului celebru Theodor Pallady, un prieten apropiat atât al lui Henri Matisse, cât și al lui Ștefan Luchian. Pe de altă parte, chipul celei care a creat vâlvă printre marii bărbați ai Moldovei, la mijlocul secolului al XIX-lea, poate fi admirat și pe simezele din Marea Britanie.

Adauga un comentariu