Primăriile se revoltă! Grevă națională de avertisment în ziua în care Ilie Bolojan discută tăierile din administrație

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Peste 1.300 de primării din România își întrerup activitatea marți, 10 februarie, timp de două ore, într-o grevă de avertisment care scoate la lumină tensiunile tot mai mari dintre administrația locală și Guvern. Protestul vine în contextul reformei ample pregătite de Executiv, o restructurare care a stârnit temeri, nemulțumiri și acuzații din partea angajaților din administrația publică.

Acțiunea sindicală este programată în intervalul 10:00 – 12:00 și reprezintă, potrivit organizatorilor, un semnal de alarmă adresat Guvernului în legătură cu schimbările preconizate în structura administrației locale și centrale. Sindicatul Național SCOR susține că decizia declanșării protestului a fost luată aproape în unanimitate, în urma unui vot intern.

Liderul Sindicatului Salariaților Comunelor și Orașelor din România, Dan Cârlan, a precizat că protestul va avea loc în toate primăriile unde există organizații sindicale SCOR, aproximativ 1.370 la nivel național. În plus, există semnale că și alte unități administrative, neafiliate sindical, ar putea organiza acțiuni de solidaritate, ceea ce ar putea amplifica presiunea asupra Executivului.

Dezbatere tensionată între Guvern și primari

Greva are loc simultan cu o întâlnire importantă între premierul Ilie Bolojan și reprezentanții administrației locale. Evenimentul, organizat la Palatul Parlamentului de Asociația Comunelor din România, are ca temă reforma administrativă, reducerea cheltuielilor publice și impactul acestor măsuri asupra comunităților rurale.

Șeful Guvernului participă la discuții începând cu ora 10:30, într-un moment în care relația dintre autoritățile locale și Executiv devine tot mai tensionată. Reforma propusă de Guvern urmărește reducerea cheltuielilor bugetare și eficientizarea aparatului administrativ, însă primarii și funcționarii locali se tem că măsurile vor duce la concedieri, restructurări și limitarea resurselor pentru comunități.

Premierul Ilie Bolojan a explicat recent că sistemul actual de funcționare a administrației locale este nesustenabil financiar. Potrivit acestuia, în majoritatea statelor europene, veniturile proprii ale primăriilor acoperă aproape integral cheltuielile administrative. În România, situația este diametral opusă.

Bolojan susține că veniturile colectate de autoritățile locale din taxe și impozite acoperă doar aproximativ un sfert din cheltuielile de personal. Diferența este suportată prin transferuri masive de la bugetul central, ceea ce pune o presiune majoră asupra finanțelor statului.

Premierul a subliniat că aproape jumătate din investițiile realizate la nivel național sunt implementate prin administrațiile locale, dar finanțarea acestora provine, în mare parte, de la Guvern sau din fonduri europene, nu din bugetele locale. În opinia sa, acest model nu mai poate continua fără riscuri economice majore.

Avertismentul dur al premierului

Ilie Bolojan a sugerat că actuala structură administrativ-teritorială ar putea fi schimbată dacă autoritățile locale nu vor reuși să își eficientizeze activitatea și să reducă dezechilibrele financiare. Premierul a transmis un mesaj tranșant, comparând situația actuală cu o problemă medicală ignorată prea mult timp.

Acesta a explicat că unele primării au structuri de personal dimensionate corect, în timp ce altele au făcut angajări excesive, fără justificare reală. În lipsa unor măsuri de corecție, reorganizarea administrativă ar putea deveni singura soluție, mai ales dacă presiunile bugetare vor continua să crească.

Deși Guvernul discută de luni bune despre reforma administrației publice, coaliția de guvernare nu a reușit încă să ajungă la un consens privind adoptarea noii legislații. După aproximativ șase luni de negocieri pentru stabilirea măsurilor, disputele politice continuă, de această dată în privința modalității prin care reforma va fi adoptată.

PNL și USR acuză PSD că întârzie deliberat adoptarea proiectului. La rândul său, PSD susține că reforma trebuie implementată doar împreună cu un pachet mai larg de măsuri economice menite să stimuleze creșterea economică, propuneri formulate încă din anul precedent.