Primarul Nicolae Gane și poeta Otilia Cazimir, „vedetele” lunii într-o serie de evenimente organizate la Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Nicolae Gane, fostul primar al Iașului, și celebra poetă Otilia Cazimir sunt în prim-planul unor evenimente organizate la Muzeul Național al Literaturii Române Iași. Pe tot parcursul lunii februarie a anului 2021, muzeul invită publicul interesat să viziteze Complexul cultural-muzeal „Ion Creangă” Iași din curtea Bojdeucii, unde este expus obiectul lunii: statueta lui Dante Alighieri din Colecția „Nicolae Gane”. De asemenea, în tot acest interval are loc și expoziția „Otilia Cazimir și Teodorenii”

Pe tot parcursul lunii februarie 2021, la Muzeul Național al Literaturii Române Iași (MNLR), publicul este invitat să viziteze Complexul cultural-muzeal „Ion Creangă” Iași din curtea Bojdeucii, unde este expus obiectul lunii: statueta lui Dante Alighieri din Colecția „Nicolae Gane”. De asemenea, în tot acest interval are loc și expoziția „Otilia Cazimir și Teodorenii”, care își propune să refacă spațiul copilăriei unor scriitori ieșeni, cuprins între strada Bucșinescu, astăzi Otilia Cazimir, și strada Zlataust.

Nicolae Gane, om politic și scriitor, poate fi considerat unul dintre cei mai importanți primari ai Iașilor

Nicolae Gane, om politic și scriitor, poate fi considerat unul dintre cei mai importanți primari ai Iașilor. Ales de cinci ori primar al orașului, Nicolae Gane are ca realizări aducțiunea apei potabile la Iași, asfaltarea străzilor și trotuarelor Iașului, inaugurarea Uzinei Electrice Comunale, introducerea tramvaielor electrice, inaugurarea clădirii Teatrului Național din Iași. Membru al Academiei Române, are activitatea literară strâns legată de Societatea Culturală „Junimea”, al cărei membru a fost. Pentru tot ce a realizat pentru Iași, acum, când s-au împlinit 183 de ani de la nașterea sa, îi este dedicată această expoziție. Ea poate fi vizitată la Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeucă), în perioada 9-25 februarie 2021, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare). Curator: George Drîmbei.

Muzeul Național al Literaturii Române Iași invită publicul pe ulița copilăriei Otiliei Cazimir și a fraților Ionel și Păstorel Teodoreanu

Expoziția „Otilia Cazimir și Teodorenii” își propune să refacă spațiul copilăriei unor scriitori ieșeni, cuprins între strada Bucșinescu, astăzi Otilia Cazimir, și strada Zlataust, etalând obiecte personale ale acestora, cărți, scrisori, fotografii, alături de poveștile lor, care vor fi la dispoziția publicului în perioada 12 februarie-31 martie 2021, la Muzeul „Otilia Cazimir”. Curatoriată de muzeograf Indira Spătaru, expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare). Odinioară, urcând dinspre Bucșinescu, în „dulcele târg al Ieșilor”, treceai pe lângă casa învățătorului Gheorghe Gavrilescu, tatăl poetei Otilia Cazimir, situată la nr. 4, gard în gard cu casa lui D. D. Pătrășcanu. Cotind apoi pe ulicioara Zlataust, zăreai printre florile de liliac nemțesc de la poartă, deasupra zaplazului, casa avocatului Oswald Teodoreanu și a Sofiei Teodoreanu, profesoară de pian la Conservator, fiica compozitorului și dirijorului Gavriil Musicescu.

Vizavi de această casă mare se afla „Casa Bunicilor” – Elencu și Alexandru Teodoreanu

Vizavi de această casă mare, cu salon, unde aveau loc audiții muzicale, oaspete frecvent fiind George Enescu, în aceeași curte amplă, cu ulmi seculari, vie, livadă, acareturi, garaj, se afla „Casa Bunicilor” – Elencu și Alexandru Teodoreanu. Dintre cei trei nepoți, Alexandru, Ionel și Puiu, Ionel Teodoreanu își regăsea mereu sufletul aici, căutând ca pe un liman căsuța de pe „Ulița Copilăriei”: „«Acolo mi-am găsit tinerețea ca o zmeură în pădure. Vechimea albă a bunicilor (fum), uitarea casei lor rămasă într-un altădată, tăcerea cu motan, nepot și tic-tac, al ambianței lor, au fost cea dintâi oglindă a tinereții mele. Nicăieri, alături de nici o fată, de nici o bucurie, de nici un entuziasm și de nici o nebunie, n-am fost mai curat tânăr (de abur, floare și tămâie) decât alături de ei».

De la această căsuță se făcea trecerea, printr-o portiță, spre biserica «Sfântul Zlataust», ctitorie a lui Gheorghe Duca (1638), și ruinile cimitirului vechi al orașului”, rememorează Indira Spătaru, muzeograf MNLR Iași. Ulițe, case din vechiul Iași, unele dispărute, altele intrate în patrimoniul național, ducând peste generații și ororile războiului, rezistând demolărilor din comunism, conservând tihnita perioadă antebelică, parfumul intelectualității burgheze, pulberea de aur a zilelor demult apuse.