Titlurile zilei

Proces incendiar, la Iași! Moștenitorii unei celebre familii boierești au chemat în judecată Guvernul României! Întreg scandalul a pornit de la o proprietate pe care reclamanții o au în județ! (Exclusiv)

Publicat: 21 oct. 2020
Șerban și Alexandru Sturdza au dat în judecată, la Iași, Primăria comunei Țibănești, dar și Guvernul României
Arhitectul Șerban Sturdza

Moștenitorii familiei Sturdza au decis să cheme în judecată Guvernul României, la Iași. Alexandru și Șerban Sturdza au dat în judecată și Primăria comunei Țibănești. Scandalul de la Țibănești ține de peste două decenii, de când moștenitorii celebrei familii boierești au cerut retrocedarea bunurilor imobile

Proces incendiar, pe rolul instanțelor din Iași! Moștenitorii celebrei familii boierești Sturdza au dat în judecată Primăria comunei Țibănești și Guvernul României. Acțiunea în constatare a fost depusă la Tribunalul Iași în urmă cu două zile. Alexandru și Șerban Sturdza le cer magistraților ieșeni să descâlcească ițele unui scandal care durează de peste două decenii. Totul a pornit de la cererea de retrocedare pe care celebra familie Sturdza a depus-o la începutul anilor 2000.

O cerere de retrocedare, depusă de moștenitorii familiei boierești Sturdza la începutul anilor 2000

La începutul anilor 2000, după ce prințul Dimitrie Sturdza a câștigat din Elveția palatul de la Popești, alte rude au dat în judecată primăriile și instituțiile care administrează conacele boierești, pentru a-și redobândi dreptul de proprietate asupra acestora. La un moment dat, frații Ioan și Sandu Sturdza au cheamat în judecată Primăria comunei Țibănești, solicitand lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie a conacului din localitate și a terenului aferent, bun imobil întins pe 8 hectare. În acțiunea de retrocedare, Ioan și Sandu Sturdza au arătat cu documente că sunt moștenitorii legali ai Elisabetei Sturdza, decedată în 1963. Elisabeta Sturdza a moștenit averea imobliară de la tatăl său, Petre P. Carp, care a murit în 1918.
În urma unei reforme agrare din 1945, conform moștenitorilor, Elisabeta Sturdza a păstrat la Țibănești conacul și acareturile, plus 69 de hectare de teren. La scurt timp au venit la putere comuniștii, astfel încât conacul și terenul au fost trecute la stat. Clădirea și terenul revendicate de frații Sturdza se află în centrul comunei, parcul dendrologic din jurul conacului rivalizând cu cel din Copoul ieșean.

Proprietarul Ansamblului Conacul „Petre P. Carp”, din Țibănești, arhitectul Șerban Sturdza, vrea salvarea celebrului monument istoric

Proprietarul Ansamblului Conacul „Petre P. Carp”, din Țibănești, arhitectul Șerban Sturdza, continuă proiectele pentru salvarea celebrului monument istoric. La Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Iași a fost depus un dosar pentru restrângere – delimitare zonă de protecție a ansamblului de la Țibănești, clasat drept monument istoric grupa A. În 2019, parcul dendrologic care adăpostește și celebrul conac al lui Petre P. Carp a fost aproape culcat la pământ. Asta – la intervenția autorităților locale. La mijloc era un alt litigiu, între descendenții marii familii Sturdza și autoritatea locală, pe revendicarea suprafeței de 6 hectare, respectiv parcul dendrologic din jurul conacului „Petre P. Carp”. De altfel, arhitectul Șerban Sturdza, proprietarul Conacului „Petre P. Carp”, a arătat că fostul primar Aurica Cobuz ar fi recurs la presiuni pentru a-i forța mâna.

Conacul din Țibănești, construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp

Ansamblul Conacului „Petre P. Carp” din Țibănești se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Iași din 2004. Familia Carp s-a stabilit în Moldova în secolul al XVI-lea, venind din țările baltice. La începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir citează familia Carp, în „Descriptio Moldaviae”, printre principalele neamuri boierești ale Principatului Moldovei. În anul 1646, armașul Carp Lungul cumpără moșia Țibănești de la vistiernicul Enache. Aceasta este vândută 12 ani mai târziu vistiernicului Necula Manole. Prin cumpărare și moștenire, moșia trece pe la mai mulți proprietari, ajungând în 1750 în stăpânirea lui Nicolae Gherghel.

În 1771, când Nicolae Gherghel a decis să-și vândă proprietatea, marele ban Gheorghe Carp a făcut uz de dreptul de „protismis” și a cumpărat întreg satul Țibănești. Conacul „Carp”, din Țibănești, a fost construit în jurul anului 1820, de către Ion Carp, având inițial doar parter și un etaj. El construise în sat, cu un an mai înainte, o biserică. Întors de la studii din Viena și Berlin, unde se obișnuise cu luxul european, fiul său, paharnicul Petrache Carp, a dorit să înfrumusețeze domeniul boieresc, amenajând în jurul anului 1830 un parc în jurul conacului. Petre P. Carp petrecea mult timp la moșia sa din Țibănești, preferând să o administreze personal, în loc de a arenda pământul unui intermediar.





Adauga un comentariu