Eveniment-Social

Proprietarul Ansamblului Conacul „Petre P. Carp” din Țibănești, arhitectul Șerban Sturdza, continuă proiectele pentru salvarea celebrului monument istoric

Publicat: 08 oct. 2020
Pași pentru a proteja celebrul parc dendrologic din cadrul Ansamblului Conacului
Noi demersuri pentru a salva celebrul parc dendrologic din cadrul Ansamblului Conacului "Petre P. Carp", unde proprietar este arhitect Șerban Sturdza

Proprietarul Ansamblului Conacul „Petre P. Carp” din Țibănești, arhitectul Șerban Sturdza, continuă proiectele pentru salvarea celebrului monument istoric. La Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Iași a fost depus un dosar pentru restrângere – delimitare zonă de protecție a Ansamblului de la Țibănești, clasat monument istoric grupa A. De reamintit că, anul trecut, parcul dendrologic care adăpostește și celebrul conac al lui Petre P. Carp a fost aproape culcat la pământ. Asta la intervenția autorităților locale. Prin decizia fostului primar Aurica Cobuz, angajații instituției au secerat mai mulți arbori

Noi demersuri făcute de proprietarul Ansamblului Conacul „Petre P. Carp” din Țibănești, arhitectul Șerban Sturdza pentru a salva monumentul istoric grupa A. Aici, anul trecut, parcul dendrologic care adăpostește și celebrul conac al lui Petre P. Carp a fost aproape culcat la pământ. Asta la intervenția autorităților locale. Prin decizia fostului primar Aurica Cobuz, angajații instituției au secerat mai mulți arbori. La mijloc era un litigiu între descendenții marii familii Sturdza și autoritatea locală pe revendicarea suprafeței de 6 hectare, respectiv parcul dendrologic din jurul conacului Petre P. Carp. Cu toate acestea, arhitectul Șerban Sturdza, proprietarul Conacului „Petre P. Carp”, a arătat că fostul primar Aurica Cobuz  recurgea la presiuni pentru a-i forța mâna.

Conacul din Țibănești este unul construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp, în satul Țibănești din județul Iași

Ansamblul Conacului „Petre P. Carp” de la Țibănești se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Iași din 2004. Familia Carp s-a stabilit în Moldova în secolul al XVI-lea, venind din țările baltice. La începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir citează familia Carp, în „Descriptio Moldaviae”, printre principalele neamuri boierești ale Principatului Moldovei. În anul 1646 armașul Carp Lungul cumpără moșia Țibănești de la vistiernicul Enache. Aceasta este vândută 12 ani mai târziu vistiernicului Necula Manole. Prin cumpărare și moștenire, moșia trece pe la mai mulți proprietari, ajungând în 1750 în stăpânirea lui Nicolae Gherghel.

În anul 1771, când Nicolae Gherghel s-a hotârât să-și vândă proprietatea, marele ban Gheorghe Carp a făcut uz de dreptul de „protismis” și a cumpărat întreg satul Țibănești din Ținutul Vasluiului. Marele ban Gheorghe Carp era strănepotul armașului Carp Lungul, nepotul paharnicului Gheorghe Carp și fiul jitnicerului Toader Carp. El s-a căsătorit cu Safta Nacu și au dus o existență îmbelșugată, stăpânind printre alte moșii și răzășii din Bucovina și o parte din Țibănești. A murit în 1802, moșia trecând prin moștenire la fiul său, biv vel aga Ion Carp.

Conacul Carp de la Țibănești a fost construit în jurul anului 1820, de către Ion Carp, având inițial doar parter și un etaj

Conacul Carp de la Țibănești a fost construit în jurul anului 1820, de către Ion Carp, având inițial doar parter și un etaj. El construise în sat, cu un an mai înainte, o biserică cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”. Întors de la studii de la Viena și Berlin, unde se obișnuise cu luxul european, fiul său, paharnicul Petrache Carp, a dorit să înfrumusețeze domeniul boieresc, amenajând în jurul anului 1830 un parc în jurul conacului. Petre P. Carp petrecea mult timp la moșia sa din Țibănești, preferând să și-o administreze personal în loc de a arenda pământul unui intermediar. El era corect în relația cu țăranii. După 1945, în conac s-au instalat pe rând sediul C.A.P.-ului Țibănești, sediul asociației agricole locale și, în final, Clubul Copiilor. Parcul conacului a fost lăsat în paragină.

În anul 2001, frații Ioan și Alexandru (Sandu) Sturdza au cerut Primăriei comunei Țibănești și Inspectoratului Școlar Județean Iași să le retrocedeze proprietățile care fuseseră confiscate de stat în martie 1949. Printre bunurile solicitate se aflau conacul, construcțiile anexe și 2 ha de teren. Din cauza faptului că terenul devenise parc dendrologic (datorită multitudinii speciilor plantate aici) și făcea parte din domeniul public, Primăria și Consiliul Local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de lei vechi ca despăgubire, pentru cele 1,5 hectare ale parcului dendrologic.





Adauga un comentariu