Prof. dr. Dumitrel Ghiba de la Facultatea de Matematică din Iași susține că absența universităților românești din topurile internaționale nu are legătură cu nivelul de inteligență, ci cu subfinanțarea. „Oricât am ocoli și am cârpi, problema principală rămâne modul de finanțare”

Dumitrel Ghiba, prof. dr. la Facultatea de Matematică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a analizat o problemă constantă a ultimilor ani: absența universităților românești din topurile internaționale. Acesta susține că principala problemă nu o reprezintă nivelul scăzut al studenților, ci finanțarea șubredă din partea statului.

Prof. dr. Dumitrel Ghiba atrage atenția asupra absenței universităților românești din topurile internaționale

Dumitrel Ghiba, prof. dr. la Facultatea de Matematică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, vorbește despre felul în care absența  universităților românești din marile clasamente internaționale nu mai este o surpriză, ci a devenit o constantă îngrijorătoare a ultimului deceniu.

Dumitrel Ghiba propune o analiză lucidă, incomodă și profund necesară asupra cauzelor reale care mențin învățământul universitar românesc într-o zonă de subzistență academică.

Un punct esențial al analizei îl constituie raportarea României la marile topuri universitare internaționale, precum clasamentul Shanghai.

Din punctul de vedere al profesorului, România nu pierde teren față de sine însăși, ci față de un context internațional extrem de dinamic, în care alții investesc masiv și strategic. Problema nu este că universitățile românești ar fi devenit mai slabe, ci că au rămas aproape pe loc într-o cursă globală accelerată.

09:53, 26 Feb 2026

Doliu în învățământul din Satu Mare! S-a stins din viață îndrăgitul profesor Liviu Laurențiu! 

09:38, 23 Feb 2026

Scandal uriaș în învățământul românesc! Zeci de clase de liceu au fost desființate! Profesorii amenință cu demisia!

Profesorul Ghiba demontează și mitul performanței absolute a unor universități care urcă rapid în clasamente, explicând mecanismele din spatele acestor ascensiuni.

„Apariția și creșterea unor instituții în aceste topuri se bazează strict pe intervenții financiare foarte mari. Ca o paranteză, partea financiară destinată cercetării, care să fie resimțită și folosită de cercetători, tinde spre zero în România. Revenind la tehnici, pot indica câteva. Una dintre ele constă în racolarea, angajarea și/sau recompensarea, cu sume foarte consistente, de către universitatea X a unor personalități marcante din domeniu, la pensie sau nu, care să semneze cu afilierea la instituția X sau chiar să vină și să activeze câțiva ani acolo. Astfel, instituția X crește galopant în topuri”, a explicat profesorul universitar.

De asemenea, o altă tehnică prin care multe universități ajung în aceste topuri internaționale o reprezintă stimularea unei producții științifice masive, adesea în detrimentul calității.

„O altă tehnică se bazează pe un număr mare de publicații, un volum mare de doctoranzi și angajați care să scrie mult și orice, de multe ori publicat contra cost în reviste care, în urmă cu 10 ani, nici nu existau, dar care, la rândul lor, și-au crescut factorii de impact pe baza unor tehnicalități. Aceasta implică, deci, costuri financiare foarte mari: burse doctorale numeroase, mulți angajați și mulți bani pentru publicare, însă cu un cost colosal, diluarea calității”, a adăugat Dumitrel Ghiba.

Aceste strategii pot produce punctaje spectaculoase pe termen scurt, dar riscă să compromită pe termen lung credibilitatea și consistența academică.

Profesorul propune eliminarea publicațiilor contra cost din criteriile de evaluare

Un alt obstacol major identificat este fragmentarea internă a universităților românești. Existența mai multor departamente care predau aceleași discipline, distribuția ineficientă a normelor didactice și apelul excesiv la colaboratori externi limitează capacitatea instituțiilor de a construi nuclee solide de cercetare.

„Dacă acele norme ar fi fost redimensionate de-a lungul anilor și ar fi existat angajări într-un singur departament, cu plăți încrucișate între departamente, atunci ar fi existat mult mai mulți angajați și mult mai multe persoane care ar fi putut face cercetare și publica cu afilierea universității”, a continuat prof. dr. Dumitrel Ghiba.

De asemenea, într-un context dominat de marketing academic, profesorul Dumitrel Ghiba propune o schimbare radicală de perspectivă.

„Ceea ce ar trebui să ne intereseze pe noi este modul în care evoluează punctajele universităților din România, raportate la punctajele universităților din top 10, dar păstrând rigorile și ceea ce se înțelege prin calitate la acele universități”, susține acesta.

Mai mult, el sugerează eliminarea din evaluări a publicațiilor contra cost ca prim pas spre o ierarhizare bazată pe onestitate și valoare reală.

„Propun o evaluare bazată pe următoarea strategie, folosită de comisia CNATCDU (Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare – n.r.) pentru matematică: să facem o analiză comparativă între instituțiile din România și primele 10 instituții din orice top, dar eliminând orice publicație în reviste care au ca politică de publicare (în proporție de peste 75% din articole) plata unei sume sau utilizarea unor vouchere valorice. Bazându-mă doar pe imaginea de ansamblu pe care o am asupra mediului academic, m-aș aștepta la o analiză mai mult decât interesantă”, a precizat Dumitrel Ghiba.

Analiza profesorului Dumitrel Ghiba conturează imaginea unui sistem universitar prins între subfinanțare și lipsa deciziilor ferme. Fără ierarhizare onestă și fără o finanțare diferențiată, universitățile românești vor continua să fie absente din topurile internaționale nu din lipsă de inteligență sau potențial, ci din lipsă de viziune.

„Oricât am ocoli și am cârpi, problema principală rămâne modul de finanțare, modul de evaluare a rezultatelor cercetării, atât la nivel de angajat, cât și la nivel instituțional, preponderent cantitativ, precum și neierarhizarea universităților și facultăților pe criterii calitative”, a concluzionat prof. dr. Dumitrel Ghiba.

Prof. Dumitrel Ghiba susține comasarea universităților

Punctul de plecare de la care pornește prof. Dumitrel Ghiba îl reprezintă declarațiile lui Sorin Costreie, consilier prezidențial pe educație, care susține: „Comasările de universități ar fi o reformă reală în România. Și suntem pe un model destul de comunist de finanțare în universitar: dăm cam la fel tuturor și nu obținem performanță”.

Profesorul Dumitrel Ghiba duce mai departe ideea, apelând la o analogie sugestivă care trimite la perioada comunistă.

„Pentru a continua afirmația domnului profesor, aș putea spune că asocierea cu comunismul este legată și de faptul că, așa cum în comunism puteam avea o fabrică de îmbuteliat fructe de mare la Bicaz, tot așa avem acum facultatea cutare în orașul A, în orașul B și în orașul Z”, a explicat prof. dr. Dumitrel Ghiba.

Această dezvoltare a programelor de studiu, fără o evaluare realistă a nevoilor și a capacității instituționale, conduce la o diluare a resurselor umane și financiare și, implicit, la o scădere a calității actului educațional și de cercetare.

Prof. dr. Dumitrel Ghiba susține că lipsa universităților românești din topurile internaționale nu este cauzată de nivelul scăzut sau lipsa potențialului, ci de subfinanțare.