Profesorii, sacrificați pentru buget! Vezi cum schimbă „Legea Bolojan” fața învățământului

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, 22 iulie, că majorarea normei didactice săptămânale pentru profesori, de la 18 la 20 de ore de predare, nu încalcă prevederile Constituției. Astfel, judecătorii au respins contestația depusă de partidele AUR, SOS România și alți parlamentari din opoziție împotriva pachetului fiscal-bugetar promovat de Guvern, cunoscut în spațiul public drept „Legea Bolojan”.

Conform motivării CCR, această creștere a numărului de ore de predare nu echivalează cu o creștere a timpului total de muncă, întrucât profesorii au oricum o normă completă de 40 de ore de activitate pe săptămână, din care predarea reprezenta anterior 18 ore. Prin urmare, modificarea la 20 de ore nu presupune o depășire a timpului legal de muncă, ci o redistribuire a sarcinilor în interiorul acestuia. Curtea a mai subliniat că măsura nu afectează dreptul la muncă sau la remunerare, chiar dacă nu este însoțită de o compensare salarială.

5 măsuri care vor da sistemul peste cap din toamnă

Hotărârea vine în contextul în care „Legea Bolojan” conține modificări substanțiale în domeniul educației, multe dintre ele fiind considerate de sindicate și opoziție drept măsuri de austeritate mascate. Printre cele mai controversate prevederi ale actului normativ se numără:

• Creșterea normei de predare pentru majoritatea profesorilor din învățământul preuniversitar;
• Reducerea degrevărilor de ore pentru directori și directori adjuncți;
• Eliminarea unor categorii de burse acordate elevilor;
• Tăierea drastică a normelor pentru plata cu ora;
• Comasarea școlilor și liceelor care nu ating anumite praguri minime de elevi, ceea ce ar putea duce la dispariția mai multor unități de învățământ din mediul rural sau orașe mici.

După validarea de către CCR, legea urmează să fie transmisă președintelui României, Nicușor Dan, pentru promulgare. Dacă va fi semnată, prevederile vor intra în vigoare la 1 august 2025 și se vor aplica începând cu anul școlar și universitar 2025–2026.

Decizia Curții deschide calea pentru aplicarea unui set de măsuri cu impact direct asupra miilor de cadre didactice și a structurilor școlare din întreaga țară. Contestatarii legii susțin că profesorii vor fi obligați să muncească mai mult, în condițiile în care salariile din sistemul educațional rămân deja mult sub media europeană, iar posturile disponibile sunt tot mai greu de ocupat.

Deși Guvernul argumentează că modificările sunt necesare pentru eficientizarea cheltuielilor bugetare, sindicatele din educație avertizează că astfel de măsuri vor accentua exodul cadrelor didactice și vor afecta grav calitatea actului educațional.